Poezie
Dintre dărâmăturile sub care sunt strivit
1 min lectură·
Mediu
Văd zi de zi cum mă înlocuiește moartea,
și mă preschimb treptat în ea,
scurtând distanța care ne desparte,
cândva, dacă se-ntrevedea, de-abia,
și-acum, privește-o cât e de aproape,
că pot s-o pipăi și s-o țin de mână,
aievea, ca și pe-o făptură,
Strecor prin suflet timpul,
precum nisipul apa din fântână,
în clipe tot mai mici, fărâmă cu fărâmă
dar tot nu am putere că să mă ridic,
de-aici, de sub dărâmăturile de care sunt strivit
să-ncerc să le trăiesc,
și le dosesc,împământându-le cât mai adânc
în trup, să uit de ele,
nici să mai plâng, nu mai mă simt în stare,
cu toate că mă doare-atât de rău
căderea-aceasta-n hăul din lăuntru,
știind că moartea e doar începutul...
01303
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ILIE GRIGORE
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
ILIE GRIGORE. “Dintre dărâmăturile sub care sunt strivit .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ilie-grigore-0018186/poezie/14195374/dintre-daramaturile-sub-care-sunt-strivitComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Ȋn viață se află “moartea”, iar în moarte stă viața, moartea ne împinge în “hăul din lăuntru” şi ne familiarizează cu nimicniciile, nefiindul şi vacuitățile, pe când viața ne racordează la realitatea pe care o însuflețeşte.
0