hidden variable

ai trecut pe la mine si ai gasit ganduri obosite si cuvinte prea stramte, dar tu stii toate secretele, pentru ca esti vrajitor : gandurile bune nu obosesc, iar cuvinte frumoase exista intotdeauna sa le exprimi...si de aceea m-am oprit tocmai aici, in tara florilor, unde fetita a aflat ce gandesc florile si de ce era trist piticul si a stiut sa le vorbeasca si sa-i inteleaga.

cu drag,
Oana

\"Poate așa voi înceta din a-mi mai scoate
inima cu șurubelnița noaptea
pentru a o pune apoi la loc stoarsă de „tine”.
Ea oricum se umple a doua zi.
Poate așa ar seca.\"

mi se par foarte sensibile aceste versuri...

dar titlul si restul poeziei imi amintesc de pisica lui Schrodinger....intr-un univers s-ar putea preface ca nu exista si nu are probleme cu miocardul, intr-un altul scrie poezii (despre acelasi subiect) si vrea certitudini...si uite asa, nu-i nici vie si nici moarta pana nu deschizi cutia...atmosfera per ansamblu e vesela, ca un joc al posibilitatilor... imi place cum ai abordat ideea.


mi-au placut si celelalte doua texte postate... mi se pare foarte reusit modul in care ai expus si ai tratat ideile in ambele texte...sensibil mod de a recunoaste o dualitate care ne macina :
\"Îmi alung inconștient înțelesul și mă arunc apoi în căutarea lui pe după învelișul străin. Nu vreau să-l găsesc și totuși îl caut. Nu vreau să-l înțeleg pe deplin și totuși îl pătrund. Vreau minciunile, iluziile, fațada și totuși cer adevărul, realitatea, esența.
Mă feresc de cuvinte și eu. Le pun oglinzi.\"

reusita si transpunerea ta in \" dedublare \", in gandurile unei femei...si finalul :\" „Și tu ești ca mine”, mi-ai spus atunci. \"......mai putin reusita e repetitia lui \" ti se parea \" si cuvantul \" imparte (aerul boem) \" ...parca ai fi gandit in engleza... poate merge a impartasi...

tu, de fapt eu
exist doar pentru ca mainile tale stiu
unde sa ma gaseasca

tu, de fapt eu
inca te mai pierd cand nu mai stiu
sa te vad

de fapt noi
inca mai respiram
nascandu-ne impreuna

sper sa nu te deranjeze, dar m-ai inspirat...apari foarte rar, dar te citesc de fiecare data si ma surprinzi cu sinceritatea si naturaletea exprimarii...

e lung drumul

\" grădina lui akademos: ruină năpădită de bălării logice
într-o sistematică scorneală \"

si negru de fum/cerneala/anvelope

\" ferește-te! din calea proștilor și-a roților \"

sa nu te omoare/ striveasca


scrisa cu alb din negru (de fum),
citita cu aceeasi mare placere,

eu ar trebui sa multumesc pt ceea ce gasesc si adun din poeziile tale…

pt ca sunt ca niste \" guri de oxigen \" pt momentele in care simti ca te sufoci/inabusi

pt ca aproape in fiecare poezie exista cateva versuri sau unul singur care ard ca o valvataie; aproape ca ai zice ca ar putea sa arda toata poezia din jur, si totusi, miraculos, in jurul acestei esente se construieste de fiecare data o alta fata a vietii

pt ca pot sa citesc poeziile separat, pot sa le citesc pornind de la esenta/nucleul acela arzator spre ceea ce se infasoara peste sau sa pastrez doar acele versuri
sau pot sa le citesc adunand versuri din poezii diferite

acesta posibilitate de a citi (d)in toate sensurile, trecand de la una la alta sau doar oprindu-te, de la concentrare la desfasurare, de la viata la poezie, este extraordinara

multumesc si eu

Un vers pe care-l voi trece la colectie alaturi de \"focul in_cantarii de sine\" si de
\" nimeni nu
învață-vindecă-îngroapă
pe nimeni \"

dincolo de tainele obisnuite ale fiecarei vieti si nu cred ca (numai) la astea te referi, \" taina vietii \" n-o poti afla nici in tegumente, nici in mucoase, nici in ADN si nici disecand la nesfarsit toate moleculele si atomii...
nici \" rugăciunile care tresar într-un gest reflex \" nu-ti descopera taina...daca sunt facute reflex
sau poate durerea pana la os si dincolo ?
si daca intuim taina vietii in noi, cand ai aflat-o nu dispare necesitatea de a o mai numi ?
sau altfel zis, cand ai incaltat-o deja o cunosti.

mai adaug la colectia de \" taine greu de incaltat si de carat \" si :
\"în pielea ta un singur om încape
aceasta e salvarea –
sari sau crapă! \"

bine le mai spui!

cuvantul \" colectie \" nu e prea inspirat, scuze, dar eu asa le vad, de citit impreuna, chiar daca sunt din poezii diferite.

Cu mare placere te citesc,

Oana

m-a impresionat recapitularea \" respirațiilor sacadate de la naștere până la nefiind \", \" sincopelor de renunțare \" si a \"hiatusurilor de jale \", iar \" eu-l excentric \" l-am vazut nu ca pe ceva excentric in sensul de neobisnuit, ci doar situat intr-un punct de unde poate privi si intelege aceasta recapitulare.

mai jos iti redau cum am citit eu poezia, fara sa aiba pretentia de a-ti face sugestii pt o eventuala modificare ; e doar o alta \" citire \"

\"între chinuitoare veghi
cand fiara insomniei
ataca atroce orele
ce-mi străpungeau
retina stării de suspendare
mi-am recapitulat
ritmul respirațiilor sacadate
de la naștere până la nefiind
am descoperit
sincope micronice
de renunțare
hiatusuri de jale
stopate cu dârzenie
în fază incipientă
fâstâcit mi-am suprimat
entuziasmul
bizar mi-am redescoperit
un eu excentric
ce clatină spre mine din cap
acuzator și trist\"

Oana

\"se întâmplau chiar minuni
ca atunci cand se arcuia pe cer
surâsul lui Dumnezeu\"

o jumatate rosie care mai crede in minuni si se bucura de ele (minunea vietii si bucuria ei)

\"deși din colțuri pândeau umbre de frig\"

mai trec, sa vad jumatatea rosie si pe Dumnezeu surazand
Oana