geometrie subiectivă

avalanșă de ianuarie al nimănui frig detalii anapoda dintr-o stare nelămurită voci ale oamenilor fără fețe retezându-ți urzeala din războiul tăcerii te ascunzi în propria casă pipăi întunericul te deprinzi oamenii fără fețe nu mai sunt borne kilometrice ori tu ai încremenit ori ei vor cu tot dinadinsul să se alăture mersului tău lăuntric curioși cum se face că distanța poate deveni o mărime aleatorie sunt somnambul zici doar așa poți traversa dinamica bazarului dai peste imagini golite de sens ești un străin fiindcă nu ești nici ceea ce cred ei nici ceea ce crezi tu că ai fi compui o altă realitate a treia poate ultima fereastra stă pe marginea lumii vrei să înghiți soarele pentru copilul ce-ți stă ghem în suflet preluând toate spaimele când dorul zvâcnește arunci ziua în roata norocului se oprește la stânga de locul geometric al iubirii și se face că se transformă în obiect străin