Universuri paralele
A fost o vreme când iubeam cea mai frumoasă femeie din lume. Zâmbetul ei era un răsărit de soare, glasul… un clinchet vesel de izvor, privirea ei - o mare liniștită în care mă-necam încă din
HNHanus NicolaeInflație
Aud mereu că „timpul înseamnă bani” și fără să vreau realizez ce mult am cheltuit pe nimicuri. Încă îmi mai zornăie prin buzunare un pumn de mărunțiș și câteva bancnote mici, mototolite. În
HNHanus NicolaeSpune-mi
Spune-mi că tu nu poți să mă iubești, Că-n visul tău mereu mă ocolești, Că dragostea ce-o simt o port doar eu - Să-mi văd de azi, de pot, de drumul meu. Spune-mi orice, e prea multă
HNHanus NicolaeAlinare
Alină-mi viața simplă în orice dimineață Când treci pe lângă mine și scapi un mic surâs, Alintă-mi și auzul cu glasul tău cel dulce, Să pot iubi iar viața, măcar până-n apus Și fă cumva spre
HNHanus NicolaeLuceafărului
Atunci când liniștea m-apasă Și rece-n suflet mi se lasă, Sperând că pot să-l încălzesc A tale versuri răsfoiesc. * Pe lângă plopii fără soț În urma ta vin ca un hoț, La
HNHanus NicolaeInterlopul din coteț
O întrebare inteligentă Își pune porcul de Ignat: Substantiv este șoricul? Adjectiv? ...tot un rahat!
HNHanus NicolaeAzi, de ziua ta fetițo
Azi, de ziua ta fetițo Al tău tată n-a venit, Dar aș vrea să ști micuțo - Doar la tine m-am gândit. Mă vedeam cu tine-n brațe Mângâind al tău căpșor, Iar a tale mâini micuțe Strecurândule-mi
HNHanus Nicolae- Am fost contemporan cu Păunescu!
-Am fost contemporan cu Păunescu! O spunem toți si ne mândrim cu asta, Îl preamărim și-l punem la icoane - Tămâie-i rima lui ce umple casa. A trebuit ca moartea crud să stingă Flacăra vie
HNHanus NicolaeSus pe munte
Sus pe munte am pornit De mână cu draga mea, Pas cu pas noi am răzbit Perdeaua de ceață grea, Ș-am fi mers în continuare Dacă nu ne-ar fi oprit Timide raze de soare Care ceața au
HNHanus NicolaeA fost o vreme...
A fost o vreme când puteam zbura, pluteam deasupra pădurilor de brazi până ochiul de șoim înecat în mare era reanimat de asfințit. Noaptea zburdam printre stele, sfinte felinare pe aleea
HNHanus NicolaeTe iubesc !
Te-am iubit, sau te iubesc, Cum oare să îți vorbesc, La trecut, sau la prezent, Ori să tac, să fiu absent? Cum am fost până acum, Neputând alege-un drum Accesibil firii tale, Ce nu are munți
HNHanus NicolaeEram ca Soarele și Luna
Atunci când liniștea m-apasă Și rece-n suflet mi se lasă, Sperând că pot să-l încălzesc Vechi amintiri îmi răsfoiesc. În gândul meu, ca-ntr-o idilă, Se-ntorc încet, filă cu filă, Tot ce
HNHanus NicolaeNu pot uita!
M-am săturat s-alerg după avere după mulți bani care-mi vor da putere după femei cu chip divin, de zâne ce mă-nvelesc în nopțile păgâne Altfel visez ca timpul meu să treacă în loc de vin să
HNHanus NicolaeLuceafărului
Atunci când liniștea m-apasă Și rece-n suflet mi se lasă, Sperând că pot să-l încălzesc A tale versuri răsfoiesc. * Pe lângă plopii fără soț În urma ta vin ca un hoț, La
HNHanus NicolaePovestea unei mari iubiri
Scriu în versuri o poveste Ce nu poate fi narată, Inima-mi ce o citește E de rimă-nconjurată. Din greșeală se-ntâlniră, Ori soarta le-a hărăzit, Acum nimic nu mă miră Când îi știu a ei
HNHanus NicolaeCând viața cu greu mă încearcă
Plouă afară cu stropi mari și reci, Se umflă pârâuri subțiri, lungi și seci, Stau la fereastră, ascult și privesc Turmele norilor în cer cum trosnesc. După o clipă potopu-i oprit, Soarele-n
HNHanus NicolaeEvoluție
Că din maimuță am evoluat Nu știu de-i adevărat, Însă tot mergând așa Sigur ne-ndreptăm spre ea.
HNHanus NicolaeA jumătății mele
Am privit prea mult la lună, Prea am rătăcit prin stele, Am uitat că pe pământ Este chipul dragei mele. Nu mai știu pe unde este Și privesc în gol spre cer, Tot sperând să întâlnesc Ochii ei
HNHanus NicolaeDoamne, ajută-mă!
Voința mea legată-i de-o piatră grea de moară ce gâtu-mi încovoaie, doar în pământ privesc, iar lacu-i pe aproape și fundul lui mă cheamă - într-un abis haotic pașii îmi rătăcesc. Cu gura în
HNHanus NicolaeSecolului XXI
Într-o lume ca a noastră Când nimic nu este cert, Asemeni cu o fereastră Dând acces într-un deșert, Îndrăznim cu ochii minții Să privim spre viitor, Cărare rupând cu dinții Chiar din stânca
HNHanus NicolaeDupă ani
Mi-e dor de tine Acum, după ani, Deși i-au umplut mii de zile, Chiar de mi-ai greșit Nu pot să te uit - Tu, zilnic ai fost lângă mine. Pentru o secundă, Sau poate mai mult, În gând
HNHanus NicolaeSingurătate
Singurătate, prieten bun Tu de-acuma o să-mi fi, Părăsit, ca pe-un nebun Ochii lumii m-or bârfi. Îmi vei fi ca o soție, Vei dormi cu mine-n pat, Cuprins de melancolie - În vis de tine
HNHanus NicolaeJocul destinului
Eu am rămas la fel, ca altădat` Cu gândul doar la tine, Trecând prin timp nu te-am uitat, Însă-am uitat de mine. Acum poate că-i prea târziu Visu-mi să se-mplinească, E toamnă-n suflet, prea
HNHanus NicolaeSă te iubesc mai mult
De vrei să te iubesc mai mult Este deajuns doar să mă părăsești, Cărare-mi vieții să o ocolești, Ca glasul amintirii să ascult. Te voi iubi mai mult ca pân-acum, Însă departe tu vei fi de
HNHanus Nicolae