Hanna Segal

Ioana,
am recitit randurile astea de atatea ori ca nici nu mai tin sirul. Si la fiecare recitire au fost altfel, dar la fel de puternice si de verzi si de alunecoase. Nu pot fi cuprinse intr-un comentariu. Nu pot fi descompuse in partile conexe. Sunt o coarda agatata intre zi si noapte, pe care trec picurand pacura intamplari adevarate, vorbe pline de importanta si tresariri in celule verzi.

mi-a placut si n-am putut sa trec pe aici fara sa-ti spun:)
m-a surprins ideea fantei spatiale/temporale in care se ascund cei doi, parca i-am vazut pitulati intr-un spatiu ingust intre doua cladiri, sperand sa fie gasiti de ceva, sau de cineva... se pare ca amintirile au modul lor de a da peste tine, indiferent unde te pitulezi.
PS. Pe cand un autograf, bre? Astept coletul:-)

Luchi dragule,
contemplarea indeseste si cu critica rareste:), ca sa parafrazez cuvintele unui cronicar celebru (al carui nume nu mi-l aduc momentan aminte:)... si altfel la multi ani cu sanatate si cu tot ce ai nevoie, drag prieten

una dintre cele mai frumoase chestii pe care ni le-a zis cineva (mie si alor mei) a venit de la un rrom pe care l-am ajutat cu bani de medicamente si cu haine si mancare intr-o iarna... a fost \"Sa va ajute Dumnezeu, ca sunteti buni crestini\"

Valeriu,
tare mi-a placut punerea in versuri a unuia dintre bancurile mele favorite. Si eu spun ca esti tata al lor:)

nu prea stiu in ce limba sa imi exprim satisfactia, mai bine scot si eu limba la continenta mama si restul se subintelege:)

gata, prea mult coparost strica bre, si... ontares comal!

Desi mi-e greu sa trec peste nota de subsol, mi-a placut foarte mult povestea lui Tobita, baiatu\' fetita:) Sa fie intr-un loc bun.
Lupta cu sobolanul a fost teribila. Thumbs up!
Noi avem un motan pe care il cheama Katzumotto, dupa un vestit personaj din filmul Ultimul Samurai. Pe scurt Katze. E destul de voinicut si un mare vanator de pasari, veverite si... lacuste. Acum un an, am mai primit un pui de la un coleg si am crezut ca e fetita... Katze nu s-a impacat de nici o culoare cu el, asa ca i-am gasit un alt domiciliu. Dupa un timp am aflat de la noii stapani ca era baiat. Deci competitie intre motani, deh.

Mai cu intarziere, dar am ajuns (dupa inca trei zile si trei nopti:)
La multe zile si toate de calitate, care e mult mai de pret decat simpla cantitate. Partea care si-a gasit locul pe sold sper sa intinda o mana si partii pierdute la nastere, macar noptile cu luna plina.

Iț trămit ciec sau mani ordăr? da sa hie cu virguliți, nu așe!

in toamna care sta sa-npacheteze
bagaje, poante, chestii, ipoteze
trecui si eu sa-ti scriu o poezie
cu tastatura din fotografie

Am trecut asta seara intamplator pe site sa vad ce au mai scris prietenii si... uite ca mi-au dat si mie lacrimile, poate fara sa stiu prea bine de ce si la ce bun... ca si tine si eu ma simt cateodata rece, egoista si ipocrita pentru ca nu fac mai mult pentru cel de langa mine care are nevoie de ajutor... nu prea cred ca milostenia trebuie sa ajunga obiect de lege dar poate ca ar trebui sa reflectam mai mult asupra ei si sa punem in practica intentiile care ne palesc cateodata. Altfel, copiii si animalele cred ca au fost intotdeauna si vor fi intotdeauna pe lista mea de prioritati... daca pot sa dau ceva in primul rand ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat posibilitatea sa fac asta si mi-a dat un gand bun, favoarea mi-o face cel care primeste.

In legatura cu multele forme ale milosteniei, cea mai de jos e milostenia omului care da si tine cont, se umfla in pene cu am dat, am facut. Asta e mai mult o tranzactie. Cea mai de sus e milostenia facuta de cel care uita instantaneu de faptul ca a dat.

Tot despre milostenie, una dintre cele mai utile manifestari este atunci cand primitorul ajutorului devine prin asta independent. Milostenia care il face pe celalalt dependent de ajutor e destul de periculoasa pentru ambele parti, dar preferabila indiferentei.

La multi ani si dulce grai pe mai departe, de la... Sherezada din creierii Albertei, unde sunt spicele zdravene, nisipul petrolier si oamenii.... mai inceti la cuget:)

Dragilor,
tocmai ce m-am intors de la munte, unde mi-am sarbatorit ziua. Nu vreau sa incurc locul, ca ajunge subsolul asta o enormitate. Am sa postez raspunsuri pentru toata lumea si va multumesc tuturor.

celor ce posteaza in... aval de acest comentariu le multumesc anticipat si le cer scuze ca nu vor fi cuprinsi in text

In chestia asta tin cu Ion al Mic, asa nesofisticat si inginer cum e el:) Eu cred ca nevasta lui e norocoasa.
M-a distrat partea cu molfairea tricoului si bataia din pauza (ea cu nici un fir de par in minus, da el cu multe zgarieturi in plus)... in rest, nu stiu de ce nu pot sa tin cu fetele carora le face placere sa nu spuna niciodata ce vor si sa chinuie barbatii. Poate sunt eu mai haiduca si lipsita de subtilitate, dar asta e:)

Cosmine,
m-ai coplesit cu stele, apreciez gestul, dar nu numarul conteaza ci bucuria scriitorului si cititorilor sai:)
Eroul e masculin in cazul de fata... a fost scrisa pentru un text, era parte dintr-o proza istorica, dar apoi am decis sa o scot din context si sa o exploatez ca poezie in sine.
Altfel, ideea ca tocind prea mult paginile cartilor ajungi sa ignori lucrurile importante in viata nu si-a pierdut valabilitatea peste timp. In munca mea, mai e inca timp de bagat mana in noroi, de mangaiat o floare si de stat la umbra unui pom, pe malul raului... de urmarit o veverita sau un coiot. Si sper sa ramana asa multa vreme.

Nu cred ca ai fost plicticos si nu esti nici acum. As putea sa spun chiar ca ai facut viata de pe site mai palpitanta, in zilele in care nu se mai intampla nimic deosebit. Ce m-a izbit la tine a fost in schimb faptul ca ai fost intotdeauna gata sa carcotesti la adresa adversarilor de idei (si ei la tine, of course:), mentinand in acelasi timp o tacere de mormant la orice alt tip de comentarii.
E adevarat, comentariile laudative sunt plicticoase in marea lor majoritate. Dar oamenii comenteaza pur si simplu si de placerea de a schimba o vorba, o idee si un gand bun. Si daca ceva te impresioneaza placut, once in a blue moon, ce e in neregula cu a-i spune autorului asta? iti scade respectul pentru sine? Imi pare bine ca remarci lipsa prietenilor de pe site. No kidding:)
Acum, intre noi, crezi ca eu nu mi-am luat peste tartacuta multe palme apriorice din cauza numelui sau a etniei mele? Dar sa fiu a naibii daca asta m-a facut sa inclin capul un milimetru, sau sa imi permit sa stau in fund si sa-mi plang de mila. Da, ma cheama Segal, ruda cu Avramovici si cu Samuil... sunt subanteleasa in bancurile cu Itic si Strul. Si in acelasi timp sunt un om care ofera mai mult celorlalti decat media, care alege sa nu raspunda rautacios si meschin la cea mai mica intepatura. Poate ca optimismul si generozitatea mea sunt nejustificate. Sa fie asa. In definitiv, in vorbe toti avem principii mari, doar practica ne omoara.

Ca de obicei am ajuns dupa spartul distractiei, dar dau cu subsemnatul la ideea generala ca e un experiment deosebit care denota inventivitate si o buna observare a florei si faunei de pe Agonia. Si, ca sa fie coniac de sapte stele, iata ca ii jertfesc prima mea steluta oferita vreodata pe acest site lui Ghiocel, in speranta ca va recidiva cat de curand cu ceva la fel de sau si mai si mai:)

Carla,
nu vreau sa zic nimic rau despre comentariul tau, ca ai scris destul (si marea majoritate a oamenilor nu-si dau silinta atat)In plus, nici nu ne cunoastem suficient de bine ca sa fiu nesimtita:)
Chestiile astea cu \"ce p... mea ca de cand sunt in canada asta nici florile nu ma mai iubesc!\" te-ar prinde mai bine daca te-ar chema Carl, nu Carla. Dar nu-i bai, zi cum vrei.
Altfel, zic eu, autoarea (Hanna,hanelle,hanelush) nu trebuie confundata cu dom\' doctor in legi - chestie pe care am incercat sa o fact destul de clara in commurile mele anterioare. Daca tot nu e clara, mai zic inca odata: nu nu e despre mine. Si nu e despre ipoteticele mele pareri de rau ca ma aflu in Canada. Nu am astfel de pareri de rau. Plus ca nu vad nici un motiv real pentru care n-ar trebui sa apreciez natura oriunde se afla ea. Toata e de la Dumnezeu.
Toata poezia asta, care e mai mult o ocazie de a face grafica pe marginea unei idei:), e scrisa din punctul de vedere al unui batran care traieste in Evul Mediu, undeva in Spania (de unde si Salamanca, unde exista o universitate faimoasa si f. veche). De unde si arhaismele si limbajul simplu si cam patetic (vezi taica, maica:)... plus fontul, plus borderul... pentru sanatatea respectivilor (taica, maica si copilul, ajuns demult doctor in legi:) nu prea cred ca are rost sa ma rog: sunt ipotetici si medievali.
Daca ai inteles ca textul asta era pus in pagina ca ghid de imigrare, n-ai inteles bine. Daca ai inteles ca era postat ca antireclama pentru imigrare, nici asa n-ai inteles bine. Pur si simplu nu are de-a face cu imigrarea, cu Canada, cu romanii si cu Romania. Doar ca e scris in romana.
Timp de scris tocmai ca nu prea am, ca mai sunt si altele de facut. Articolele mele nu sunt importante, sunt doar chestii trecatoare si fara valoare literara. Agonia ramane in primul rand un site de poezie si poetii buni sa primeasca laurii. Daca ai sa ramai aici pe site suficient de mult timp, poti sa cerni si sa alegi ceea ce iti place.

PS. Nu cred ca a fost in intentia mea sa sperii pe nimeni, in plus frazele alea cu zvonuri nu imi apartin. Ca sa nu intram la offtopic, iti raspund la ultima intrebare (ca si la altele, spre mai buna cunoastere) numai daca sunt adresate int-un mail privat, pe adresa din pagina mea:)

\"Sunt leoaica din Canada
dar prin tara nu-mi bag coada\"

imi placu horoscopul, mai ales ca pe mine ma pusesi pe undeva pe bolta, langa taur, cel cu coarnele de aur. da\' boyfriendul meu zice ca nu gaseste gemenii, ca vrea si el o predictie in versuri:)

Am ras de m-a durut burta din cauza poznei tale, Dumnezeu sa-ti dea sanatate. Si cand n-or mai putea chilota, sa deie pe chilotul cel automat.