Pustietăți de alb și senzații aprinse de roșu
se creează în rotocoale fierbinți pe craterul mării.
Magma visării plutea în cerescul neant,
iar frișca de stele domina asupra mirării.
Nu cunoșteam
Iubite
îmi intră buzele în conuri de umbră
scapără sinapsele buclucașe
pe nările mele înfundate,
încât îmi e teamă perversă
să le mai tratez cu Vibrocil.
Iubite
atârn de o bară de fier
și
S-au murdărit de alb balerinii,
pantalonii s-au umplut de scame verzi,
iar cerceii mi-au căzut din urechea dreaptă...
astăzi
m-am transformat într-o figurină de ceară,
firavă, proastă
și ușor
Pocnesc atriile inimilor ascunse în picioarele
oamenilor,
în drumul lor grăbit le pierd imediat,
le lasă sângerânde pe trotuare
și au impresia că au uitat ceva, undeva,
dar nu își dau seama ce
Mă doare focul de aprilie ca un ghimpe de fier,
mă doare când cade neutronul din cer,
mă doare să mai obosesc să mai sper,
mă doare înecul în oceanele de aer...
...mă doare tragicul efemer!
Când văd creierul mergând pe roți duble,
mă umplu instantaneu cu suc de grefe roșii;
percep dulce- amărui.
Alteori culeg laptele cu cacao
tocmai din străfund de măgură;
percep alb-
Se aud sunete scoase din lemn de santal.
Unirea lor procreează
meduze verzi
tresărind sub gelatina timpului vechi.
Scormonind prin tubul de cremă
găsim ascuțitură de creion colorat
din care
Acum am intrat în flux:
sanguin
involuntar
acvatic
proustian
și înot în oceanul indescifrabilității
sucului carbogazos.
Mâine ajung la reflux:
stabilizare
monotonie
acaparabilitate
lâncez
Sunt o fire hipersensibilă
îmi place
să mă lamentez
lamentabil
în tonalități fine
de lamento.
Citesc file albe,
mănânc ramuri plouate
de copaci.
Găsesc muza în coșulețul
ce se bălăbăne la
Universul
e o constantă variabilă:
pământul,
luna,
marea-
totul a devenit istorie.
Pământul
e stihie
Luna e făcută
din gheața albă ce picură
din frigidere
Marea-
formă mascată a
Hai să galopăm tandru
pe întinsul Ideii.
Eu-
îmi picur sângele într-o fosă simplă-
-de diamant.
Fosa
ți-o așez pe buze
simți
pâlpâirea vieții
gustul dulce al sevei.
Galopăm tandru
pe
Norii-
îi topești pe hârtie tipografică
Soarele-
îl așezi în smaraldul din gheizer
Cometa-
se lichefiază în limbi de lac.
Strălucesc pietrele din râul vieții.
Cristalele-
aleargă pe câmpul
Ploaia cade purpuriu pe purpura pietrei,
muzica își lovește corpul de ploaie,
iar eu mă rezum la o idee sensibilă.
Scald piatra în baie de sânge,
sorb seva din lutul originar
și smulg soarele
Învins trist de crivățul serii…
mirosind a copil și arzând din ochi,
pășind pe particule pulverizate de fum,
scriindu-și universul pe buze…
…era El.
Învins trist la bordul unui vis
Astăzi voi desena:
spărturi albe de cheratină,
flori uscate de trandafir galben,
pixuri inventate în America anilor \'30,
muze inspirative stănesciene,
și inimi kitschoase de Sfântul
Tu stai în patul tău galben.
Instantaneu, se aprinde un bec anemic…
și realizezi realitatea cenușie
cu reminiscențe comuniste.
Ai vrea să mirosi gustul unei flori roșii,
iar untul
Eu nu sunt altceva
decât o pată fără sens în istoria orogenezelor.
Pe când zenitul devenea nadir,
eu nu eram decât un șist cristalin
căzut de pe munte în apa infinitului.
Eu încerc să fiu un