Rana
O, lume, vezi-mi rana. E deschisă ca un non-stop. E pentru tine, lume, Un dar sfânt, O gluma, un plâns.
GAGheorghe AnaSuburban
Vai, ce de nori se-ncurcă între sori pe sub oraș! Au pornit cerșetorii prin pasaj. Aștept igrasia să-mi prindă ochii din urmă, de lene și de brumă, aștept cimpoaiele pe gard și toate
GAGheorghe AnaMitul anti-concepției
Aș face din șoldul tău o mare, ruginită navă. Aș trece-n ea de valul rău și bazinul de otravă. Și când pânza mi-ar sălta plină de sare la cer, catarg aș fi și ți-aș purta sicriul în
GAGheorghe AnaPlopii din DebanDaDa
A plouat cu corturi hippie în DebanDaDa pentru Marele Congres al Sânilor Acri. Trec elicoptere cu fustele-umbrele. Plopii scuipă limonadă din rădăcini. Multe picioare cu păr pe femei și se
GAGheorghe AnaMascalzone
Melc într-un papuc, năruit, năuc, aștept să adormi, să-ți înnod intestinele și să-mi fac cravată. Să plec cu ea târâș, să rup străzile în șapte cărări, deosebind de șarpe gura
GAGheorghe AnaMal bascat
Basca noastră dârdâie-n coloane ca două ciori alb-albastre, rochiile noastre se rup în pas la mal. Taraful scuipă aripi de ceață printre capetele noastre de mal. Basca noastră
GAGheorghe AnaRoată
Facem creier roată pe autostrada plată. Inima ta de ciocolată împrăștie aripi pe poduri și pe ape și sufletul cretin așteaptă... Mințile plantate pe șine și ochii embrioni e tristă
GAGheorghe AnaCoadă de maimuță
O maimuță se termină în coadă. Întotdeauna. Fulgere cu gust de lună, ape sigilate, blestem în ochii de cafea, masive lacrimi electrice se plimbă prin ea. Pe scaun. O muscă la neon. O
GAGheorghe AnaCiocolată
Defilează peronul de stafii prin gară, ciocolată în sicriu, miere-amară. Plânge popa la pahar, pe stradă urlă un măgar. Și râzi și tu, ieșit din boltă, în somnul tâmp al ugerului
GAGheorghe AnaUnde stă capul?
Unde stă capul dacă pe copită am o pălărie și în brațe o pâlnie din care curg caii îmbrăcați în clovni? Chinezii au aer cât îmi trebuie mie să amestec zorba cu grecul și atlantul cu
GAGheorghe AnaTaraful verde viță
Insuliță verde viță, ochiul ruginit de liță, pleata caldă prăbușindu-se șuviță, șoldul tău de fată rea rupe cerul, rană grea cu apa la picioare și cu buza-n soare. Ghicitoare verde
GAGheorghe AnaCascadă verde
Într-o cascadă verde de urlete acre și-americani tracasați aștept înecul simpatic, sughițul trist, apatic. Mă gâdilă bomboana în creștet și zvâcnesc în tunul meu cu cetatea la poale, focuri
GAGheorghe AnaBaron local
Poporul nostru își coase inima cu buzduganul înainte de război. Fulgere cu țeasta arsă și cu palma-ntoarsă plâng cascade descreierate de tsunami, orbind pământul vag răscolit de
GAGheorghe AnaSpanzuramoare
Mă spânzur cu corzi de vioară și cu ceai de tei în forul meu de zei, așteptând duminica, vinerea, să văd și eu un pui de somn, un ovul de vis, un cuvânt de zis. Mă omor cu brațele ruginind
GAGheorghe AnaMasti cu scaun la cap
Scânduri late sar în spate, demiurgul meu solar e la bal, gol. După ce-am ridicat scaunul și-am scandat sloganul, am lovit cu simpatie. Un demiurg analfabet, concret și
GAGheorghe AnaAuzi?
Auzi? Întoarce-te pe-o parte și joacă-te cu perna și taci și dormi și mănâncă, bea, fumează, uită-te la televizor, decojește cerul, taie frunză la cimitir, cântă ceva, auzi? Și nu-mi
GAGheorghe AnaUsor bulversat
Sunt ușor bulversat de gândurile tale, bizoni mai sunt aici? Mă îneci seci blegi oase sub carne așa mașinărie cearșafurile stau ca munți, fără ape, fără punți, ce păcat face
GAGheorghe AnaBocanci sub tei
Mi-a intrat o vară în bocanci și îmi zgârmă viața. M-aș opri să-i fac observație, dar pielea ta rupe rana cerului cu raza uimită de zori și depărtare și eu zac în noian de
GAGheorghe AnaStapan
Sindicatul meu te cerșește, amice, fii puternic, fii calm, câinilor le e cald. S-au băgat în cutii și dictează poezii, dar le e somn, creator. Sindicatul meu se suie pe tine și toarnă
GAGheorghe Ana***
Fâșneață de frunze albastre avea în mâna ei capul meu greu de pașii ei hei! Am zărit un cavou. Plopi cu mure la gură plecăcuine grav-albicioasă, covorul nostru roșu, hei! Am zărit un
GAGheorghe AnaFarul din ocean
De pe farul din ocean privesc cerul de mărgean și rana lui monstruoasă, moarte gata să mă coasă. Și s-au dus toți turcii cu turbanele lor și-au rămas șalvarii catarge apelor. Mulți
GAGheorghe AnaUn print
Un prinț cu covrig în coada lungă și cu un cârlig vrea să plângă. Și eu nu-l las. Atâta iubire am în mine și-adâncire de sine! Și eu nu-l las. Iubitul
GAGheorghe AnaTrubadur
Îmi iau muzica-n spinare și tot chipul din ziare și mă las în depărtare. Isterici ochii tăi cei grei urlă în urma mea ca lei, nebună moartă-n cușca ei, Te părăsesc, Sodomă! Mă petrece
GAGheorghe AnaSpuma
Spumă rece, neagră, corăbiile-alergă spre cana cu cafea prin galaxia mea. Se rotesc în jurul mesei ochii cu cercuri, valuri, cețuri, am tăcut. Pleoapa ți se-ntinde pe irisul meu
GAGheorghe AnaBabilonie
E atâta gălăgie între noi și atâtea ape grele și atâtea perne moi, sunt atâtea geamuri și perdele. Acasă la noi, în Babilon, între chipuri cioplite alungate la pol și măști
GAGheorghe AnaFrenes
Atât a spus nebunul despre nebunia lui: ciorile întâi și doamna cu pălărie de fâș cu privirea câș mai apoi. Desprinderea de turbulențe, accident aviatic ridicol, neimportant. Demnentul
GAGheorghe AnaSinucidere cu alai de noiembrie
Să ne surprindă toamna pe plasma ei aurită de mătreață. Să ne prindă între dinți și să ne tragă de păr și să ne umple de ceară. Să ne sechestreze toamna în colbul ei de cărămidă, să ne-nchidă
GAGheorghe AnaZerocinzesapte la Tutol acasa
Pădurea cu cornul ei ca sânul, sânul, murgul meu, ca mama, acolo in doliu pe sâncă, picioarele-n apă, o fi, o fi murit cineva la etaj. Muntele, marea, țara, chipul de BCA al iubitei
GAGheorghe AnaOameni
Dacă până și oamenii mor, la ce bun să zbor, un frag, o mură, am pe gură sânge, m-a sărutat poate moartea. Rimă, rimă.
GAGheorghe AnaTitlul poeziei
Cancerul tău de domnișoară se usucă pe sârmă lângă toți chiloții mei pe jumătate spălați. Intră păsări în cameră și se dau cu penele cu aromă de condimente orientale de pereți. Nu am
GAGheorghe AnaPalme, pumni, picioare
România, obiectul de care te ții când în pat face late falduri marine lumea și când în ea crește șoldul de odaliscă alcoolică, urechile mele sunt larg crăcănate la glumele tale și eu, un vânăt
GAGheorghe AnaPerpetuum (i)mobile
Câinele se-nvârte-n jurul corzii:coarda se rupe. Câinele cade în apă: apa seacă. Duminica se face groapă: groapa înghite gunoiul. Câinele, coardă-n apele ploii, duminica se face gunoi de
GAGheorghe AnaTigan
Mă simt țigan cu coama dureroasă, lasă, lasă, nu mai am nici coasă, mă lasă, mă lasă, orbește-l aștept pe Mesia. Mă simt prost, omul aruncat la câini, miliardopod efemer, mai
GAGheorghe AnaN-am facut ce trebuia
Nciodata, nicidecum, nici in vremuri de orgie, cu capul în traistă, dormind. Doar ce ți-a plăcut ție, din țesut de colivie, martir ești tu, n-am vină. Minte lumea, să ne descreierăm
GAGheorghe AnaCoama verde
Șacal cu coama verde, nimeni nu mai crede ce silă se formează cu anii de la vânt, învață-i tu, zău, am treabă. Cu coama verde, ia fâșia și desfâșiaz-o, mânzul albatros, eu acum
GAGheorghe AnaJungle pe care...
Jungle pe care le-am salutat din mers cu pălăria sufletului suspendată pe un pod ce-i ține trenă Dumnezeului meu scăpărat în veșniciile lui de aramă și miere întârziată prin lume. Cine mai
GAGheorghe AnaSenzationala nipona
Am născut o senzațională râșniță niponă cu somnul risipit în dezacordul mut pe care i l-am provocat. De ce să fim bunici? Am procreat o magnifică moara de rotițe bețive cu coma
GAGheorghe AnaFireste
Firește, nimeni nu mă iubește, cum nimeni nu țâșnește dintre hăuri între silabele sufletului meu, vag Dumnezeu cu ochii în ceață. Așa cum sunt, un turn de feluri de mâncare, sconcs
GAGheorghe Ana