Ghejan Andrei

Unii le numesc in bataie de joc: \"baloane\"

Sapte-s toate.
Una daca iei,
mai raman doar trei.
Se poate?

Nu. Desi recunosc ca un acord poate fi definit de 3 note (in anumite limite), sa nu uitam insa ca notele muzicale nu sunt 7, ci 12: do, do#(re b), re, re#(mi b), mi, fa, fa#(sol b), sol, sol#(la b), la, la#(si b), si... si asta daca nu ne referim si la scrierea orientala care are si sferturi de ton:(
De altfel, o sa va fac o marturisire: ghicitoarea nu are nicio legatura cu muzica:))
Best regards,

Initial sunt 7 \"chestii\". Eliminand una (sau alta), dar nu oricare, vom constata cu surprindere ca mai raman doar 3. Nu e un joc, nu e o speculatie, sau un artificiu, altfel simbolic vorbind solutia dvs ar fi ok, desi pe 7 putem sa-l desenam si altfel (din 4 bete de chibrit de.ex: _///, betele verticale punandu-le unul in prelungirea celuilalt. In concluzie s-ar elimina solutia unica a unei ghicitori. Va multumesc inca o data ca participati la dezlegare. Cu deosebit respect,

Titlul e o capcana, dar contine de fapt un mic hint: \"legato\", dar nu in sens muzical, ci altcumva...

Regret... mai incercam. Nu dau nici hint... e prea frumoasa ghicitoarea si are solutie unica. Mi-am muncit creierii cu ea cateva zile:))
VII-I=3, raman 6 bete fizice
...iei o cvartă (din septimă !?)... luand cvarta elimini de fapt 6 note (tonica, nona micsorata, nona, nona marita si evident cvarta sau treapta 11. Iar septima e de fapt de doua feluri: septima si septima mare.
Va multumesc pentru incercari, dar e pacat sa renuntati.

Felicitari Dl Slavu! Solutia ghicitorii e corecta: Cheia Sol

Explicatie ghicitoare:
Partiturile de pian contin doua portative: cel de sus pentru mana dreapta (fiind de obicei in cheia sol), iar cel de jos este pentru mana stanga (fiind de obicei in cheia fa).
Considerand \"baza\" basii, deci scriitura in cheia fa, pe prima linie de jos se gaseste nota sol (\"la temelie\")... era de fapt micul hint strecurat in ghicitoare.
Felicitari inca o data. Va astept si la urmatoarea... sper pe placul dvs...

Am obtinut totusi 5 linii... ce-i drept... cam stangage:)
Daca pun o acolada, garantez inca 5
Sa zicem doar ca o cheie se afla printre randuri...

Pe la temelie ________________________
Vine o solie! ________________________
Vocea-i gravă, aptă ________________________
Cere doar o cheie ________________________
Pentru mâna dreaptă ________________________

Iulia,
mersi de interes. Aplicam planul 2.
Cu drag,

Vali Slavu,
multumesc de trecere si semn.
Ce pot sa spun? Nu pot fi decat subiectiv:)) v-o recomand. Daca nu o gasiti la centrul de distribuirea cartii apropiat, lasati-mi o adresa si v-o trimit prin posta cu placere.
Cu drag,

Cineva spunea odată: cel mai greu pentru un scriitor (scenarist, mai ales) este să-l faci pe cititor să râdă. Subiectul propus de dumneavoastră ar putea deveni inepuizabil raportat nu numai la cărțile tipărite, dar și la balstul oferit de scenariștii noștri actuali cu pretenții de umor \"calificat\". Evident, nu mă refer la toți, dar țintesc oarecum în cei favorizați actualmente (nu se știe exact pe ce criterii) de sticlă, mai exact de casele de producție vizuală pentru sitcom. O posibilă cauză ar putea fi lipsa alternativei? Mai degrabă cred că nu au săpat destul, sau poate tocmai absenteismul motivării pe măsură să catalizeze un sistem rămas greoi și ineficace. Personal, mi-am pus mereu întrebarea: de ce oare nu se lucrează la un sitcom în echipă? Așa cum fac de exemplu scenariștii americani, având la dipozitie o veritabilă \"bancă de umor\", practic o actualizare la zi a gag-urilor, bancurilor, etc. de oriunde. Sursa pomenită de dumneavoastră ar putea deveni un izvor nesecat, poate unul din motivele pentru care permisivul tipăriturilor \"particulare\" totuși să existe. Ca idee: ar putea exista valoare fără non-valoare? Teoretic da, practica însă ne omoară și știți bine la ce mă refer. Nu mi-ar fi deloc lejer dacă, de exemplu, dat fiind umorul, cunoștințele, ironia și puterea dvs. de pătrundere mi-ați desființa, sau ridiculiza scrierea. Aș fi însă flatat dacă ați face-o. Câteodată pe principiul ăsta se bazează rating-ul: v. \"Cârcotașii\", cea mai bună emisiune actuală de satiră și umor în opinia mea. Acolo însă, chiar se lucrează în echipă, iar rezultatele se văd. Modelul american funcționează. \"Cucii\" de la noi sunt și vor rămâne cuci.
Aprecieri pentru răbdarea de care ați dat dovadă să vă faceți documentarea și pentru articolul interesant, plin de umor. Abia aștept să vă citesc cartea.
Cu deosebit respect,

Foarte bine documentat.
Insertia interpretarii d.e. a lui Max Alhau, de mare subtilitate, este elocventa.
Probabil sunt mii. Discutam lunile trecute cu o editoare de la BBC. Au saptamanal o emisiune radiofonica in direct, in care actori consacrati recita in direct, sau reproduc anumite pasaje din carti, eseistica, etc. Mi-a marturisit ca subiectul Brancuși a avut audiență deosebită și un feedback telefonic extraordinar. Aproape ca opera lui este mai bine cunoscuta peste hotare.
Cu deosebit respect,

Dragoș Vișan,
mulțumesc pentru încurajare.
Chiar survolam deunăzi prin publicațiile dumneavoastră.
Încântat de vizită și com.
Aceeași invitatiție: dacă doriți un volum, nu trebuie decât să-mi indicați o adresă unde să vi-l trimit. Plăcerea e de partea mea.
Cu drag,

Florin Caragiu,
iti multumesc pentru apreciere. Te rog sa-mi trimiti, daca vrei, in adresa mea de mail: roaentertainment@gmail.com o adresa unde sa-ti pot trimite un exemplar.
Placerea revederii e de partea mea.
Cu drag,

Mulțumiri, încă o dată, domnule Manolescu.
Un exemplar deja v-a fost trimis.
Cu deosebit respect,

Ioana,
o sa incerc firav sa te dumiresc:
4! = PATRU
note!! = no t, not e, NO
Aparent!= apare NT
ce!! C e, de doua ori, CC

\"ca la rebus\" + criptare primara, PATRUNONTCC, respectiv:
CONTRAPUNCT
Să ne imaginăm compoziția unei lucrări ca o încăpere goală, pe care, prin \'mijloacele tehnice\' avute la îndemână, dintre care se desprind: armonia, ritmica, melodia, stilul, balansul, contrapunctul, etc, dorim să o umplem cu note, pentru diferite instrumente și voci, realizând orchestrația propriu-zisă, deci lucrarea în sine.
Orchestrația devine astfel, un complex arhitectural, care, ca orice proiect de arhitectură, are și un proiect de rezistență, ca o fundație, dacă doriți, cu pilonii aferenți de susținere a întregii lucrări.Contrapunctul în sine, privit ca o tehnică de rafinament, menită să îmbogățească considerabil valoarea lucrării muzicale respective, este arma secretă a unui compozitor, aranjor, sau orchestrator, fiind în zona melodică, deci arhitectural, cel mai aproape de tavan, ca o lustră, sau mai degrabă o sculptură (ronde-bosse), care luminează întreaga încăpere. Efectul este obținut, conform definiției contrapunctului, prin folosirea a două linii melodice de sine stătătoare, care deși diferite ca tonalitate, există în echilibru armonic, neexcluzandu-se una pe cealaltă, întocmai ca subcontrareitatea care defineste două judecăți simultane aflate într-un raport balansat (de egalitate) între falsitate (negare) si armonie (afirmare). Părând un pic absurd, ca ambele linii melodice să fie armonic coerente, percepția unui neavizat, ar tinde către negare, deși farmecul este că ambele linii melodice sunt perfect armonice, ducând la extaz atât compozitorul , cât și avizatul în muzică. Subcontrareitatea vine încă o dată să sublinieze acest lucru, precizând că nu pot fi cele două judecați simultan false, dar pot fi simultan ambele adevărate, chiar dacă aparent ele se neagă una pe cealaltă. Dintre cele două contramelodii, disputandu-și întâietatea, percepută ca o ceartă pe două voci: \'-Ba da...-Ba nu\', una este de susținere a temei melodice propriu-zise, arhitectural: \'perete vertical\', de obicei în registrul baritonilor sau alto, iar cealaltă devine o componentă de coloratură, \'ca o stucatură a peretelui\', bineînțeles în alt plan: registrul sopranelor (de obicei), dar nefiind o regulă strictă în acest sens.
In acest context, subcontrareitatea \'iși arată din nou colții\', susținând adevărul coexistării armonice a celor două contramelodii, întocmai ca antablementul unui tavan...pe scurt : contrapunct.
Nu orice fel de elemente opozabile, luate izolat, reprezintă un contrapunct (contrapunere).

Si din Wiki:


Def. Tehnică în compoziția muzicală, constând în suprapunerea a două sau mai multe linii melodice de sine stătătoare, având fiecare un înțeles propriu, dar formând laolaltă un tot organic; polifonie, contratemă.
Polifonia cuprinde concomitent mai multe imagini sau mai multe aspecte ale unei singure imagini. Ea își are originea în creația populară și a capatat o dezvoltare largă și variată în muzica cultă (Contrapunctul).

Imitația este procedeul prin care un motiv sau o fraza “ritmico melodică” de la o voce (proposta) se repetă la o altă voce (riposta).

Imitația și contrapunctul, două tehnici de compoziție, coexistă și se îmbină în creații polifonice din ce in ce mai elaborate, astfel că perioada sec. XIV- XVII este cunoscută în muzică drept ”Epoca de Aur” a polifoniei vocale sau a contrapunctului sever (se evidențiază prin caracter bine determinat al normelor intonaționale și ritmice).

Polifonia prin divizarea unei singure voci, specie a polifoniei, reprezintă cântatul pe mai multe voci, care apare în urma divizării unei melodii executate de mai mulți cântăreți într-o serie de variante simultane, mai mult sau mai puțin de sine stătătoare. Una din variante constituie linia principală conducătoare, iar celalalte sunt liniile secundare, acompaniatoare. Bogăția cântecului polifonic, bazat pe diviziunea unei singure voci, este o trăsătura caracteristică a muzicii corale a popoarelor: rus, ucrainean, belorus,etc.

În paralel cu polifonismul vocal, în planul muzicii instrumentale, are loc o evoluție în ceea ce privește perfecționarea instrumentelor și a formațiilor orchestrale, astfel se creează premisele apariției unui nou stil, acela al contrapunctului liber, întrucât rigoarea contrapunctului sever nu mai corespunde enormelor posibilități de exprimare muzicală. Spre sfârșitul secolului XVII, un loc tot mai mare în creațiile compozitorilor îl ocupă muzica instrumentală.()

trist ca nu s-a ghichit, ofer solutia:
CONTRAPUNCT

care = pe care
la 3. nu se verifica nici \"P\"

Cu scuzele de rigoare ca nu am putut sa intru mai devreme...
Multumiri pentru interesul manifestat.
Si-acum ia sa vedem:
1. CALD!!! Contratenorii executa de cele mai multe ori acelasi lucru care il fac si cele patru soprane (d.ex.) daca canta simultan, dar, atentie: \"ritmic diferit\" si nu neaparat in aceeasi tonalitate (sau sub aceeasi tonica).
4. Nu se verifica \"CE\" de doua ori.(!!)
2. Contra e OK.
3. nu se verifica \" U \" din \"PATRU\".


Cu drag,