Georgeta Resteman

Doamne, cum împarte luna săruturi de raze peste crengi rostogolindu-și umbrele și-ucigând amintirile reci din ne-odihna fiecărui ram ascuns în dosul clipei uitate de fericire... născând

În muguri plesniți sub zăpezi deja înroșite se-aude glasul sevelor murmurând partitura aceea ce-n clipe tihnite o ascultam, câteodată plângând... cuprinzându-mă de mijloc ușor vântul dansând

Din lacrimi cristaline durute sub zăpezi Un giuvaer de floare și-ascunde în petale Întreaga-i prospețime, iubirea din amiezi Și bucurie-ascunde, lumina din pocale. Vestește primăvara minunea

Un prieten bun m-a întrebat odată: Ce-i dincolo de nori? Tu...oare știi? I-am spus senină: hai să fim copii Și să zburăm deasupra lor îndată. M-a privit lung,cu ochi ne\'ncrezători Și mi-a

Îți simt des prezența în liniștea nopții Iar gându-ți răzleț îmi induce visarea Alung din peisaj hibernal întristarea Și-ascut în zăpezi iataganele sorții. N-am gânduri ascunse, pe cerul

Deschid călimara cu doruri și scriu Cu sevă din vise pe coli de iubire Îmi tremură tocul și-i plin de pustiu Mi-e frig și-mi pătrunde Austru-n privire. Caut căldură prin vreascuri de

Mă arde-un tainic dor, mă viscolește Cu fulgi de foc și străluciri de stele Și cu smarald privirea-mi dăruiește Mireasma dulce-a lacrimilor mele. Un gând spre tine, o speranță vie Cu dor

Te-am așezat în colțul meu de suflet Sub arc de curcubeu te-am alintat Cu fir de vers am însăilat un cântec Speranțe, lacrimi, vise-am depănat. Ce-aproape ești de gândurile mele Și cum iți

Îmi ninge și sufletu-mi cerne dorința Iar fulgii de nea îmi alungă tristeți Surâs de copil în dragi dimineți Renaște pe-aripă de înger credința. Troiene de vis ce acoperă drumuri Aștern

Eu ți-am simțit prezența în fiecare clipă Și-am mângâiat cu gândul întreaga ta ființă În adâncimi de suflet, pe-a timpului aripă Am adunat iubire și-am presărat dorință. Pe Piatra care fost-a

Dorința Când unduirea lină a nopților ne-atinge Și blândul ochi al Lunii Pământul luminează, O dulce adiere spre lume se prelinge... Rodesc din mine flăcări...iar sufletu-mi

Răvășire... Rătăcită în noapte m-avânt printre stele Învelită-n în mantia ce-mi este-acum scut Îndrăznesc s-ating Cerul cu buzele mele Rostind nemurirea-ntr-un tainic sărut... Dăruiesc cu