Poezie
Muguri...
1 min lectură·
Mediu
În muguri plesniți sub zăpezi deja înroșite
se-aude glasul sevelor murmurând
partitura aceea ce-n clipe tihnite
o ascultam, câteodată plângând...
cuprinzându-mă de mijloc ușor
vântul dansând cu norii deasupra noastră
îmi sfârtecă mantia țesută din fire de dor
și-mi descoperă umerii încărcați
de miresmele florilor din fereastră...
ascult încă murmurul tainic al sevelor
culegându-mi fața sfâșiată din pulberi de stele
oglindindu-mi murele coapte-ale ochilor
în lacul inimii flămânde de tine...
iar visele mele
cu muguri plesnind a magnolii rozii
scăldate-n izvor de iubire primăvăratecă
mă-ntreabă unde-s caii albi și feți -frumoșii
sau cenușăresele nopților târzii
Doamne, inima mea-i rătăcită, sălbatecă-i
printre seve și muguri plesnind sub zăpezile roșii...
16 martie 2010
001929
0