liniște (2)

acest text...ciudat!...cine ești de fapt tu, gheorghe pașa?:) ...\"parfumul\", \"vălul albastru\", \"clipa ironic atârnată de liniște\", ruperea de ritm...hmm! ești/sau doar semeni...îmi cer iertare dacă greșesc, dar totuși...

Luciana Grosu, aș fi vrut să te exprimi mai clar, pentru că se înțelege prea greu ce-mi reproșezi. Mă acuzi cumva că aș imita pe cineva sau chiar aș fi o altă persoană? Dacă știi vreun text în care ai întâlnit structurile respective, indică-l, te rog, iar eu voi modifica sau voi șterge această \"personală\". Te asigur că eu sunt eu, datele mele biografice pot fi verificate, cred, de orice persoană mai curioasă. Mulțumesc, n-am pretenții de la acest text, dar, fiind adresat cuiva anume din lumea reală, țin totuși la el.

Se spune că \"experiențele, prin însăși esența lor, sunt niște provocări\". La fel sunt și experiențele estetice pe care le trăim în fața unor opere. O operă veritabilă se recunoaște după niște criterii interne, precum \"forma, miza și actualitatea ei.\" Poezia ta m-a impresionat. Nu am întâlnit nicăieri structurile respective, dar cum ar spune Zola, ea este \"un colț de natură (de suflet) văzut printr-un temperament.\" \"Colț\" pe care fiecare îl receptează folosindu-se de \"algoritmul invers\" decât l-a folosit creatorul în procesul creației, în funcție de sensibilitatea specifică. Să zicem că versurile tale m-au răscolit pur și simplu, că mi-au amintit de cineva, de ceva. Te felicit pentru stil și mulțumesc pentru emoțiile estetice!

Mulțumesc mult pentru revenire! Mi-ai luat o piatră de pe inimă. Iartă-mă dacă am înțeles altceva din primul comentariu, dar acum mi-am dat seama că exprima nu confuzia, ci emoția provocată de lectură. Mă bucur că te-a impresionat. Privind totuși cu detașare textul, văd că are și unele structuri mai desuete, cum ar fi \"argintul topit al raszelor de lună\", dar poate că sinceritatea exprimării e mai importantă. Mulțumesc încă o dată.
Cu stimă,
Pașa