Poezie
Cică...
1 min lectură·
Mediu
Cică bate-a primăvară
tâmpla unui gând amară;
cică bate-un vânt bezmetic,
iar eu, drumul meu ermetic.
Până-n inima pădurii,
unde ți-ai pierdut condurii,
pasul tău desculț străbate
visele-poteci curbate.
Și-a secat pârâul verde,
firul său în dor se pierde;
și la inimă te seacă
boaba morții trasă-n teacă,
șaua pusă pe un cântec
pe care-l știai din pântec.
Pierdut în dantelărie,
fără bor la pălărie,
firul împletești în patru,
să n-ajungi un idolatru,
nici un picimen egolatru,
nici vrăjit de antiteatru.
Cică a rămas izvorul
singur să îmi cânte dorul,
singur să îmi memoreze
viața prinsă-n paranteze,
soarta legănată-n valuri
de pustiu și de amaruri.
001.779
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “Cică....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14066984/cicaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.