Poezie
utopică
1 min lectură·
Mediu
dacă toți melcii ar obosi de atâta povară,
s-ar face o coloană imensă la ministerul de resort,
fiecare ținând în vârful antenelor o plângere îmbăloșată,
invidios pe nautilus, care a oprit, pentru sine, toate sunetele.
dacă toți peștii s-ar furișa în golful nemuririi să-și depună icrele,
s-ar umple pământul de pești, chiar dacă nimeni n-ar mai înghiți pe nimeni,
fiindcă (nu-i așa?!) trebuie să fie odată pace universală, măcar la a doua venire.
și n-ar mai avea cine să scoată vreun sunet.
023.740
0
