Poezie
***
1 min lectură·
Mediu
Se-nvolbură frunzişul cel de aur
În ape rozalii de heleşteie,
De parc-un roi de fluturi pe coclaur,
C-un zbor încet, se-ndreaptă către stele.
Sunt îndrăgostit de-această seară,
Gălbuia vale-n inimă o țiu.
Adolescentul-vânt nostalgic zboară
Fetei-mesteacăn fusta pân` la brâu.
Şi-n suflet, şi în vale e răcoare,
Amurgu-albastru parc-ar fi o turmă.
În spatele portiței plângătoare,
Clopoțelul glasul dulce-şi curmă.
Şi niciodată-aşa de grijuliu
N-am ascultat a inimii angoasă.
Ce bine e, în iazul rozaliu,
Să te apleci ca salcia pletoasă.
Ce bine e, zâmbind în vârf de claie,
Fânul să-l rumegi cu al lunii bot...
Unde eşti tu, nostalgică văpaie -
Nimic să nu doreşti, dar iubind tot.
047.710
0
O cumpătare la care Esenin aspira de fapt, fiindcă se știe că n-a reușit să facă față unor impulsuri care l-au distrus ca om dar nu și ca Poet.
Felicitări, George Pașa! Chiar dacă nu știu rusă, îmi place traducerea ta.
Cu stimă, liviu o.