Zoom
Când pui obiectivul pe rană și dai zoom in, nu găsești nimic spectaculos. Toate sunt frumos ordonate - fiecare își știe rostul, numele și locul cu o marjă de eroare mai mică de zero
GMGeorge MiraTragem linii
Eu este clar delimitat de tu. Când întrebăm "ce faci?" doar ne asigurăm că eu nu e invadat de tu. Când ne trimitem vorbe, nu le luăm înapoi, de teama vreunei contaminări. Noi nu se
GMGeorge MiraDupă-amiază
M-am apucat să citesc Manifestul Partidului Comunist. Am adormit la pagina 4. Am visat copil jucându-se, o albină, un fluture, o bătrână tristă privindu-ne discret. Când m-am trezit, era
GMGeorge MiraAlți ochi
Eu și toate care mă prind sau mă lasă în urmă fără bucurie, fără regrete. Eu jivină pe care cresc mereu alți ochi, deși lumea e tot mai goală. Eu și câmpul ud până la piele nu știm
GMGeorge MiraCuvinte pentru mai târziu
Cuvinte pentru mai târziu rămân întotdeauna. Ele sunt cele mai miezoase, fiindcă se umplu pe îndelete din toate așteptările în care stai ca într-o baltă dintr-un ecosistem studiat doar la
GMGeorge MiraDe la zarzărul acela înflorit mi se trage
Anul trecut, pe vremea aceasta, când îl fotografiam pe geam, de la etajul al doilea, nu era decât un simplu zarzăr înflorit. E adevărat, ceva mai curând decât ceilalți. Acum, nici n-am băgat de
GMGeorge MiraAmprente
Bolnavul nu vorbește despre boală, așa cum îndrăgostitul nu vorbește despre dragoste, așa cum cuvintele poetului nu vorbesc despre poet. Bolnavul își mărturisește dragostea de
GMGeorge MiraDumnezeu
Da, sunt. Aici, pe linia subțire dintre zi și noapte, neavând nimic de întrebat, nimic de căutat, nimic de așteptat, doar mulțumit că sunt. Plinul meu, hotarul meu, clipele astea volatile și
GMGeorge MiraTu
"Tu" începe simultan în inimă și în creier. Se înfățișează brusc, în întregime și nu pleacă niciodată definitiv. Se divide acolo precum celulele gliale, cicatrizând fiecare rană sau
GMGeorge MiraEu
Când vreau să-mi trasez marginile, constat că sunt din ce în ce mai departe de inimă. Pun degetul pe geam și-mi văd o margine imprimată pe ceva ireal, căci geamul nu e geam dacă nu-l numesc. Îmi
GMGeorge MiraLucrurile
Fiecare lucru pe care-l cunosc mă are în sine cu forma mea perfectă. În lucrurile pe care le iubesc, sunt doar un fluid incert traversându-le ciclic dinspre inimă spre coajă. Nu există
GMGeorge MiraTata
Tata era înalt. Când stătea pe scaun, era și mai înalt. Când dormea - de două-trei ori pe an - era lung ca un fag tăiat cu drujba. Avea ochii albaștri și o sirenă albastră tatuată pe
GMGeorge MiraLumina
Se întâmplă iar lumina în sămânța firii noastre. Se desfac din coaja nopții toate câte fost-au somn și nu știm de vrerea sfântă va să ducă peste lume mai puțin în firul ierbii și mai mult în
GMGeorge MiraCeață
Nimic nu e departe acum. Doar numele lucrurilor ce plutesc în ceața asta unsuroasă și fără capăt, doar numele noastre inutile, bune de chemat făpturile iluzorii pe care le modelăm
GMGeorge MiraUn fel de...
Deschidem ochii în dimineața stridentă ca și când n-am fi trăit niciodată sub cerul ăsta tulbure în care se zbat ca muștele în pânza de păianjen îngeri scheletici. Ca și când palmele în care
GMGeorge MiraScrisoare
Toate sunt la locul lor, mai puțin tu. Toate au rămas cum le știai: mâine vine după azi, dimineața după noapte și așa mai departe. Chiar și tu ai rămas cum te știam, deși nu te mai văd decât în
GMGeorge MiraFlori
Primăvara ies florile (și) pe morminte. Dacă nu ies, oamenii le aduc - ei știu de unde - și le sădesc gândindu-se cu siguranță la ceva frumos. La ceva frumos despre morții lor (bine rânduiți
GMGeorge MiraNoapte
....închizând în ea tremurul ceasornicelor din iarbă, becurile galbene de singurătate se-nchipuie luceferi atârnând în sârme colorate – una neagră alta albastră – deasupra ușilor cu vopseaua
GMGeorge MiraObsesie
VOCEA I Umblăm goi, mereu înainte. Drumul se deșiră pe urmele unui animal bolnav de singurătatea noastră, dormind doar pentru a învăța cum se moare, puțin câte puțin, în fiecare
GMGeorge Mirapovestea noastră
ei spuneau multe povești - așezați pe spate la umbra vreunui fag frângând îngândurați în palme câte-un bob de jir sau mușchiul uscat de pe rădăcinile ce nu mai încăpeau în pământ - chiar dacă
GMGeorge MiraCui ruginit
Să luăm de exemplu un înger – acest personaj demodat – să-i înfigem un cui ruginit în talpă, să-l punem apoi s-alerge printre oameni iar noi să-l întrebăm sfâșiați de milă de ce plânge și pe
GMGeorge MiraUnde se duc?
Miroase a furnici negre, cleioase, miroase încă tulpina cireşului, pe care-l sărut noaptea, pe furiş. Din ochii pisicilor moarte au crescut urzici care umplu guri
GMGeorge MiraAșteptare
De mult, începuse să-i mai crească o inimă, în interiorul celeilalte, prin care îmi trimitea zilnic buchete de globule albe și roșii. La sfârșitul fiecărei primăveri, însă, împrumuta un
GMGeorge Mira