Flori

totul e bine spus în acest poem,chiar daca sunt poate prea multe flori(în final)..;tot ce nareaza o poveste cu un miez mitologic ma impresioneaza,e un subiect delicat si autorul abia îl atinge cu corola degetelor
e o ruga ,un descântec ,un cântec,o durere ,un frison,un imn,o poezie adevarata care nici nu are nevoie sa fie decorticata:

"Dacă nu ies, oamenii le aduc - ei știu de unde -
și le sădesc gândindu-se
cu siguranță la ceva frumos.
La ceva frumos despre morții lor
(bine rânduiți în pomelnice),
care respiră ușor pe-acolo, pe undeva, cumva".