Poezie
Aiureola boreală
1 min lectură·
Mediu
în pomul tău de iarnă înflorește gerul
da ochiul meu te verde sobra mea de onoare
și gura mea orbește îți recită urechea
hai poftește-mă în mijlocul tău de transport
am fierbințeli învelește-mă
cu haina ta gata putrezită din Danemarca
hai bucură-mă în supărarea mea
că recit încontinuu chiar și cînd mă trezesc
visînd că am amuțit cred că am și răcit
discut discursuri discutabile fac gesturi
sonore și grave
cu mîinile-nrădăcinate adînc în trombon
nu mai pot înțelege și tu de rîs
mi se taie sufocarea îmi și frec
mîinile de satisfacție că mi-e frig
sunt încolțit o să ajung în pămînt
o să mă delirez de tot mă deteliorez
pînă voi înflori ca din altă lume
da pînă una-alta hai să ne exprimăm între noi
să ne dăm nevoie tot ce-i posibil
ca și cum ne-am îmbrățișa
hai să ne sinucidă o bucurie demențială
să ne punem reciproc pe coafura noastră
de bal de spital
aiureola boreală
034.260
0
