Celălalt capăt al somnului...

tămăduitoare dizolvarea mușcatelor
în fereastra luminii
asemenea firului de marțișor
albatros roșu
albatros alb
lasciv țărmul zborului pereche
sub clarul misterelor
meduza își leapădă apele
cu parfumuri sălbatice
clipele logodiciului
înțepenit în luceferi
pe drumul lacteeic al sării
e tot mai aprope de cuib...

omule, urmeză-ți zborul!

La propriu, azi am ucis o mușcată roșie...iar mireazma de cyclamenă s-a contopit cu a rosmarinului...

Oau! am fost tentată să rostesc și chiar am rostit, dar unde ai văzut tu lapte de stele care să fie și bun de băut? Te-ai zăpăcit rău, maică, dar să încerc. Merge și lapte bătut? Că așa îmi ieși la prima mână.

... tămăduitore
șoaptele stelelor pe întuneric
într-un miros de alge
trece un albatros
lascivă pe țărm
marea își leapădă fustele
în strigătele răbdării mele

scormonesc adînc
printre patimile gândului
lungi și tulburătoare
conspirații ale sentimentelor
te întrupezi la nesfîrșit
proptit cu coatele pe cer

în această împrejurare
ucid cîteva regrete
dar nu-mi fac nici o vină
să nu-mi faci nici tu -
cum ziceai că se privește cerul
într-o seară romantică de primăvară?...

ce-ți e și cu stelele astea!
Lăptoasele!
Mă întreb: ce strigă, oare, răbdarea ta?
.....................
te citesc cu plăcere!
vizualizez imaginile, super!

Ești un pictor care în loc de culori folosești cuvinte. Iar tablourile sunt atât de vii că intri cu totul în ele. Beau laptele stelelor, apoi cu o mușcată roșie în brațe, adorm.

răgușită ca și noaptea
din gândul tău pervers
ucide azi mușcatele
meduzele cu apele
se pierd, cântate-n vers
..........
te citesc cu plăcere

Carmen Mihaela
Aș vrea să-mi urmez zborul,dar sarea de pe spatele tălpilor nu mă lasă.Uneori,înțepenit între luceferi,alteori prea muritor...Plăcută trecerea ta.

Camelia
Cînd strivim o floare,mireasma ei se contopește cu a noastră.Devenim vagi urme de flori.

Mariana
Imaginația ta dă roade interesante.Poate vei primi și o notă
mai spre seară.

Elena
Grațioasă trecerea ta.Răgușită noaptea cu un gînd pervers...
Te mai aștept.

Nicoleta
Imaginea prelucrată pe retină emană un zvon de poezie.
Trecerea ta,ca totdeauna,plină de farmec.

o dulce, gratioasa, asteptata insomnie, tabloul unei mari dintr-o mare... tot timpul m-am intrebat de ce imi doresc, uneori, insomnii. daca nesomnul meu ar naste poezii atat de frumoase as considera dormitul o adevarata risipa. va multumesc!

Deosebit de amabilă trecerea ta.Insomniile cred că sînt cele mai plăcute clipe ale vieții.Atunci facem ce vrem.
Te mai aștept...

\"laptele stelelor băut pe întuneric\"
\"mi-a umplut inima
cu parfumuri sălbatice...\"

Lapte și miere, băutura zeilor...

Numai bine
MA