Ultima țigară...

Îmi amintești de secolul trecut,
Că din fumat atuncia m-am oprit,
Și-apoi \"Carpați\" la mine am avut,
Dar nu purtam brichtă sau chibrit.

Faină. nu mergea și ca ghicitoare?

Și-apoi \"Carpați\" la mine am avut,
Dar nu purtam brichtă sau chibrit.
(milos petru)

Tresar când văd o... țigaretă,
Având dorințe cât cuprinde
Și port la mine o brichetă,
Dar foarte greu se mai aprinde.

Zău că mi-a venit și mie ideea cu ghicitoarea, dar după ce am postat catrenul

S-aprinzi tigari te-apuca frica?
Pe legea mea, chiar esti copil!
Vazusi cat de usor, Monica,
Aprins trabucul lui nea Bill?

Ca să fumeze o brunetă,
Ce-ades mă duse în ispită,
Nu mi-a cerut nicicând brichetă.
(Știa c-am limba ascuțită.)

Când obligat cobori stacheta
Iar vremea nemiloasă trece
Și nu mai scapără bricheta,
Țigara o fumezi la rece?

Vazusi cat de usor, Monica,
Aprins trabucul lui nea Bill?
(Florian Abel)

Deși modernă și cochetă,
I-l aprindea, știm fiecare,
Nu cu chibrituri sau brichetă,
Ci, ca strămoșii, prin frecare.

Când obligat cobori stacheta
Iar vremea nemiloasă trece
Și nu mai scapără bricheta,
Țigara o fumezi la rece?
(Ruse Ion)

Mai speri că merge scuturată
(Poate matale știi mai bine...)
Că nu te lasă dintr-odată.
(Întâi te face de rușine)

Nu mi-a cerut nicicând brichetă.
(Știa c-am limba ascuțită.)
(milos petru)

Comiți, amice, o eroare,
De-o cerți cu limba-ți ascuțită
Când te aduce în inspită:
O faci cu mult mai doritoare!

Editoarea mea cea bună
Mi-a spus, să înțeleg, măi, frate,
De ce m-a cenzurat o lună-
Aveam doar texte afumate!

Editoarea mea cea bună
Mi-a spus, să înțeleg, măi, frate,
De ce m-a cenzurat o lună-
Aveam doar texte afumate!
(bodea emil felician)

Editoarea ta cea bună,
O avea și ea dreptate,
Dacă textele, de-o lună,
Sunt ca ăsta, neritmate.
(8-9-9-9)

Apropo de (a)fumate

Editoarea ta, de-o lună,
Cere o țigară bună,
Iar tu vii mereu încoace
Cu chiștoace.

Toate bune!

Editoarea ta, de-o lună,
Cere o țigară bună,
Iar tu vii mereu încoace
Cu chiștoace.




Spui că editoarea-i bună...
Dacă tot ești însurat,
Eu de-o viață, nu de-o lună,
Tot de astea am fumat!

Pentru el, e bine

E de felicitat, firește
C-a adoptat corectă cale,
El s-a lăsat dar ne-otrăvește
Cu versurile dumisale

E de felicitat, firește
C-a adoptat corectă cale,
El s-a lăsat dar ne-otrăvește
Cu versurile dumisale
(Constantin Iurascu Tataia)

Provoacă zi de zi migrene,
Dar vom scăpa de-această dramă
Și-o să se lase de catrene
Când n-o să-l mai băgăm în seamă.

E de felicitat, firește
C-a adoptat corectă cale,
El s-a lăsat ...
Constantin

Provoacă zi de zi migrene,
Dar vom scăpa de-această dramă...
Gârda

Auzit-ați de Socrate?
E povestea cunoscută...
Precum el, când cer dreptate,
Voi îmi dați la rând, cucută!

Versuri multe, alandala,
Ne aduci tumultum;
Auzit-ai de zicala
\"Non multa sed multum\"?

Bodea Felician avertizează Constantinii să nu-i mai ofere cucută. De aceea îi dau un

Sfat prietenesc

Ai vrea cucută? Nu e bună
Și dacă îți dorești otravă
Îți recomand o Mătrăgună
De-aici din Iași, că e grozavă!

\"Ai vrea cucută? Nu e bună
Și dacă îți dorești otravă
Îți recomand o Mătrăgună
De-aici din Iași, că e grozavă!\"
(Tataia)

Că veni vorba de otravă
Ne povestești, ca să se știe,
Că Mătrăguna e grozavă
Sau, altfel spus, o grozăvie

Sfat prietenesc

Ai vrea cucută? Nu e bună
Și dacă îți dorești otravă
Îți recomand o Mătrăgună
De-aici din Iași, că e grozavă!
(Tataia)

La Tataia, nu-i minciună
Și nici vorbă la beție:
El, când zice Mătrăgună,
Se gândește la soție…

Atropa scrie un catren în care afirmă: El cînd spune mătrăgună/ Se gîndește la soție/ și mă obligă astfel să-i dau o asigurare:

Am știut întotdeauna
În îndelungata-mi viață,
În mod cert că Mătrăguna
E bun antidot de soață!

Care afirmă că as fi antidotul oricărei „ jumătăți”…

I-admir generozitatea
Că-mi oferă jumătatea
Și-astfel, un mister dezleg:
Nici Tataia nu-i întreg!

Grea problemă

Din ce Belladonna-mi spune
C-o franchețe nefirească,
Să-nțeleg că îmi propune
Într-un fel, să mă-ntregească?

Asteptam cu interes contrareplica.

Din ce Belladonna-mi spune
C-o franchețe nefirească,
Să-nțeleg că îmi propune
Într-un fel, să mă-ntregească?
(Tataia)

Cum vad ca esti cam in eclipsa,
Azi, pentru tine, fac rabat:
Ti-oi intregi si partea lipsa!
Ne-o da chiar gazda...de-i barbat!

Vă dau cu drag ce vă lipsește,
Vă țin în gazdă, vorba aia,
Iar dacă... drumu-l obosește,
Te iau și fără de Tataia.

(Spune-mi ce număr ai la pantofi, ca să știu cum să parez copituța aia de la sfârșit :))

Vă dau cu drag ce vă lipsește,
Vă țin în gazdă, vorba aia,
Iar dacă... drumu-l obosește,
Te iau și fără de Tataia.

(Spune-mi ce număr ai la pantofi, ca să știu cum să parez copituța aia de la sfârșit :))
(Nelu Garda)

Ce gazdă bună ești, drăguță,
Și în zadar te faci că plouă,
Dar nu-ți dădeam o copituță,
De nu stăteai la poartă nouă!

p.s Sa nu spui ca de data asta e chiar copita!:)))

Ce gazdă bună ești, drăguță,
Și în zadar te faci că plouă,
Dar nu-ți dădeam o copituță,
De nu stăteai ca...’n poartă nouă!

Ce gazdă bună ești, drăguță,
Și în zadar te faci că plouă,
Dar nu-ți dădeam o copituță,
De nu stăteai ca...’n poartă nouă!

p.s Sa nu spui ca de data asta e chiar copita!:)))
(Atropa Belladona)

Te-aștept fi’ndcă ești drăgălașă,
Dar din păcate, nărăvașă.
Dacă-i pericol de copită,
Mai bine vino însoțită.

Te-aștept fi’ndcă ești drăgălașă,
Dar din păcate, nărăvașă.
Dacă-i pericol de copită,
Mai bine vino însoțită.
(Nelu Garda)

La tine, eu, ți-o spun cinstit,
Chiar dacă vei suna din goarne
Nicicum nu vin, stai liniștit:
N-aș vrea să vă luați în coarne!

Daca te-am suparat, imi cer scuze si incetez, dar nu uita, tu ai inceput cu copituta...vezi, n-am spus:

Asa ca nu-l lua in coarne...:)
Si, mai zambeste si tu!

Si, mai zambeste si tu!
(Atropa Belladona)

Să știi, oricât mă străduiesc
-Și să mă ierți, te rog frumos-
La ele nu pot să zâmbesc
Pentru că râd. Râd sănătos!

Te-ai dat de gol acu\', in fine
Ca mataluta razi de mine!
Pai, fa-o, frate, ca e moca
Si e la fel...si reciproca!
:))