Festivalul de umor de la Vama, 2014

În zilelel de 5-7 septembrie, comuna Vama din județul Suceava a găzduit Festivalul „Umor fără frontiere în Þara de Sus” . Deși s-a scris deja despre acest festival, cred că merită și agonia o relatare, chiar dacă relativ târzie, subiectivă și succintă, cu atât mai mult cu cât a fost bine reprezentată.
Festivalul a prilejuit un concurs de umor, pe două secțiuni: Poezie umoristică și Epigramă.
Am fost invitat în calitate de premiant la poezie, dar sunt convins că aș fi fost invitat și dacă nu luam niciun premiu, deoarece nu este prima dată când iau contact cu aceste locuri minunate și cu acești oameni fermecători. Sau invers...
Cel care a fost directorul și sufletul festivalului este doctorul Sorin Cotlarciuc, președintele cenaclului literar ”Nectarie” din Vama, ajutat de scriitorul Ioan Mugurel Sasu- președintele executiv al cenaclului și de poetesa Cătălina Orșivschi, faimoasa soră a faimoasei sale surori :) Letiția, patroana și proprietara celebrului Muzeu al Oului.
Am ajuns acolo vineri, împreună cu scriitorii Cornel Udrea și Gavril Moisa, după un drum cu mașina pe frumoasele meleaguri ce leagă Transilvania de Moldova și am fost cazați la Pensiunea Cabana Ionela, la înălțime, într-un loc din care se deschide o superbă panoramă asupra localității și a munților din jur.



În după-amiaza zilei de vineri am participat la festivitatea de deschiderea festivalului, la Pensiunea Casa Lucan, la care au cuvântat Sorin Cotlarciuc, George Corbu, președintele UER, Cornel Udrea, Vasile Larco - președintele juriului și alții.



Apoi s-au recitat grupaje de epigrame, mult apreciate de către cei prezenți, s-a citit poezie și proză umoristică, s-a zâmbit și s-a râs.
La sfârșit s-a servit o gustare și s-a băut un pahar de vin. În medie. Că pe Rotaru dacă-l scapi între pahare...

A doua zi dimineața am vizitat vestitul Muzeu al Oului, unic în lume prin valoarea și bogăția exponatelor (peste 3000), prin ambianța în care e plasat și prin inima uriașă a celor care îl găzduiesc. Acolo, în timp ce și după ce s-au prezentat colecțiile, s-a recitat poezie dedicată special ouălor Letiției. Foarte apreciată a fost poezia lui Petru Brumă, Ouăle Letiției, dar bine primită a fost și a mea, cea dedicată Bucovinei în general și Letiției în special, răsplătită fiind cu un valoros ou încondeiat de însăși amfitrioana noastră.



Ne-am dus în continuare la Primărie pentru o poză de grup...



Apoi s-a desfășurat festivitatea de premiere. Au participat personalități locale, un public select. S-au dat premiile pentru secțiunile concursului și numeroase premii speciale.

Premiile au fost următoarele:

Secțiunea Epigramă

Premiul I: Ion Moraru
Premiul II: Gheorghe Bâlici
Premiul II: Violeta Urdă
Premiul III: Nicolae Bunduri
Premiul III: Florin Rotaru
Mențiuni:
Florina Dinescu
Mihai Sălcuțan
Florian Abel
Elena Leah
Grigore Chitul

Secțiunea Poezie umoristică

Premiul I: Ioan Petru Gârda
Premiul II: Petronela-Vali Slavu
Premiul III: Petru Brumă
*
Mențiuni:
Lucian Perța
Violeta Bratu

S-a dat și un premiu pentru Poezie despre Bucovina d-nei doctor în epigramă Elis Râpeanu, ajunsă la frumoasa vârstă de 75 de ani, dar vioaie și plină de vervă oriunde s-ar afla.
Cupele și medaliile ni le-a înmânat încântătoarea profesoară Oana Maria Sorohan, care s-a lăsat pupată de toți boșorogii, cum observa cineva. Nu e cazul meu, bineînțeles! Adică... înțelegeți, mă rog... :)



După festivitate grupul s-a deplasat la Pensiunea Cabana Ionela, unde s-a luat o prelungită masă de prânz, stropită cu de toate.. A fost și un concurs ad- hoc pe rime date, câștigat de simpaticul scriitor Lucian Perța din Vișeu de Sus.



În curtea din spatele pensiunii.

Fermecătoarea Teodora, fetița adorabilei scriitoare Violeta Urdă - (sau invers), bună prietenă literară și colegă de umor, cu care am hrănit iepurașii pensiunii (cu Teodora, deci) dovedește că umoriștii din generația mea au urmași de nădejde. S-a băgat și Florin în poză. Nu-l condamnați, e băiat bun în felul lui...



Seara, tineri și neliniștiți, Moisa, Rotaru și susemnatul ne-am dus la colegii de la o altă pensiune, unde un Nelu Moldovan (edilul comunei Mănăstirea Humorului, prieten neprețuit) în mare formă, ne-a spus puzderie de bancuri, iar un Florian Abel cu o memorie de mamut ne-a recitat din inspiratele sale creații satirico-umoristice.
Ne-am întreținut cu talentatul poet și ziarist botoșenean Dorel Gaftoneanu, care ne-a arătat creațiile sale de mare întindere (și valoare) prezentate pe suluri mari de hârtie înfoliată.
Una peste alta, am rămas cu sufletul plin pentru multă vreme și mulțumesc și pe acestă cale acestor gazde formidabile!

Iată și poza agonică de grup căreia Dobreanu îi pune în plus ”120 de kile îm viu”, iar Ianuș Emil îi aduce un spor de farmec local.



Notă: Mulțumesc pentru fotografii prietenului Dorel Lazăr.