Ganciu Raluca Maria

Încet, încet s-a scurs și noaptea Spre-acel întunecat tărâm, Departe-un car de ani de noi Și două de Pământ… Și-n vise voi păși plângând Pe inima ce încă bate; Voi încerca să te

Te invit la un tango Pe strada plină de bețivi; Pe pietrele greu îngropate Să ne prelingem pașii lin, Să-naintăm târziu în noapte, Să ne lăsăm duși de destin… Lumina lunii se revarsă Pe

Iubirea e un iad de aur Tăcerea e un strașnic dor… Ușor, încet și melancolic Un vis de moarte mă cuprinde; Să mor cu brațele-ncleștate În al tău suflet iubitor… Ce tandru… ce romantic Ce

Eternitate cu dulci șoapte, Un cântec lung, adânc, în noapte; În mii de zări se-așterne lin, Un om cu brațele-ncleștate. Epidemie între stele, O diademă de lumină, Un nor cu plânsetul de

Emblema aternității stupefiate Ecoul norilor isterici; O boltă cerească stricată… Defect… Decizie prematură Și un joc de idei Un munte ce-și plânge amarul Un cântec de zei… O rază uitată

Halba mea cioplită Se odihnește în zadar Pe masa cariată… Trei degete de spumă Îmbie gustul aerului gol; Nimic nu e-n pahar… Iar berea mult băută Își face-ncet efectul, Și astfel,

Sorb vinul roșu uitat într-o ulcică, În ciuda înățimii mă simt ușor pitică. O lumânare îmi arde părul că-i tăciune Un vierme umblă masa în zadar, Þânțarii asediază un om desprins de

Victimă a rațiunii umane; Ferește-i pe cei din jur de tine Și Domnul te va proteja. Jură că vrei binele comunității Și foloseșteți mintea și deziluziile... Apoi pune-ți lacrimile într-o

M-am nascut intr-o zi cand... probabil ploua; Uneori simt ca ma impart in grele picaturi Ce cad si Ce se sfarama de pamant. Cand ma adun e o senzatie de soare; Picatura cu picatura se cos cu

Iată cum soarele se pleacă, voios, ‘naintea mea; Fiecare floare, fiecare frunză, fiecare zumzet, fiecare adiere de vânt mă îndeamnă a râde. Copii cerșesc, încă. Vineri, 16 Aprilie

Aș vrea Să pot imortaliza, Prin orice fel și chip, Rațiunea. Inevitabil văd Cum plânge Bucuria. Diferite tipuri De foame Dansează prin jur. Dacă timpul Nu ar mai avea Fracțiune de

Iată-mă în fața lumii noi. Iată-mă departe de tine. Iată-mă prizonieră-n speranțe pe care trecerea timpului le alimentează. Iată-mă lângă un cadavru frumos ce îmi este amintire.

Aș vrea să prind clipa În care sufletul meu Se unea cu trupul tău; Când timpul se evapora Prin sudoarea noastră Și nu exista trecut. Mi-am vândut sufletul Pentru o sărbătoare. Acum doar

Un picior de păpușă aruncat în mâlul lacului secat; stuf in jur; pietris; scoici sparte; urme de labe de câini. Astfel, oare spulberate idealuri ale copilăriei ? vise; speranțe,

Se schimbă timpurile, anotimpurile; se schimbă moda, plăcerile, visele. Se schimbă caracterul, percepția, scrisul. se schimbă credința, principiile, știința. Dragostea rămâne aceeași.

Sufletul meu… Un ciob Murdărit de picături de ploaie și praf. În curând: un apus pricinuit de beție. Din totdeauna: iubirea e o porcărie senzuală. Zgârie.Taie.Doare. Timpul… și mersul lui

N.B. – III Am citit în ochii tăi despărțirea de moarte; Eram într-un paradis al tăcerii unde tu erai Împărat; plângeam fără de lacrimi. Acum umbra iubirii e o rană în lumea în care tu

I Aș plânge. Aș plânge un munte de lacrimi și m-aș îngropa în ele; iar pe tine te-aș pune cruce. Flori de colț să răsară pretutindeni iar lângă tine un trandafir sălbatic; să înflorească

August. Cuvinte, sentimente, păreri, asteptări. Septembrie. Gesturi nerostite.Cuvinte neatinse.Păreri, priviri retrase, sentimente, uimiri, soare, inel, curat, nesigur. Octombrie. Viață,

Aș putea împărți cerul cu tine; Și aerul, și apele, și vântul Și Pământul. Dar toate par ascunse-n agonie; Blestem pe tot ce zace În inima pustie. Cuvântul tău rămâne Înscris pe lespezi