Poezii

Te invit la un tango Pe strada plină de bețivi; Pe pietrele greu îngropate Să ne prelingem pașii lin, Să-naintăm târziu în noapte, Să ne lăsăm duși de destin… Lumina lunii se revarsă Pe

Iubirea e un iad de aur Tăcerea e un strașnic dor… Ușor, încet și melancolic Un vis de moarte mă cuprinde; Să mor cu brațele-ncleștate În al tău suflet iubitor… Ce tandru… ce romantic Ce

Eternitate cu dulci șoapte, Un cântec lung, adânc, în noapte; În mii de zări se-așterne lin, Un om cu brațele-ncleștate. Epidemie între stele, O diademă de lumină, Un nor cu plânsetul de

Emblema aternității stupefiate Ecoul norilor isterici; O boltă cerească stricată… Defect… Decizie prematură Și un joc de idei Un munte ce-și plânge amarul Un cântec de zei… O rază uitată

Halba mea cioplită Se odihnește în zadar Pe masa cariată… Trei degete de spumă Îmbie gustul aerului gol; Nimic nu e-n pahar… Iar berea mult băută Își face-ncet efectul, Și astfel,

Sorb vinul roșu uitat într-o ulcică, În ciuda înățimii mă simt ușor pitică. O lumânare îmi arde părul că-i tăciune Un vierme umblă masa în zadar, Þânțarii asediază un om desprins de

Victimă a rațiunii umane; Ferește-i pe cei din jur de tine Și Domnul te va proteja. Jură că vrei binele comunității Și foloseșteți mintea și deziluziile... Apoi pune-ți lacrimile într-o

M-am nascut intr-o zi cand... probabil ploua; Uneori simt ca ma impart in grele picaturi Ce cad si Ce se sfarama de pamant. Cand ma adun e o senzatie de soare; Picatura cu picatura se cos cu

Iată cum soarele se pleacă, voios, ‘naintea mea; Fiecare floare, fiecare frunză, fiecare zumzet, fiecare adiere de vânt mă îndeamnă a râde. Copii cerșesc, încă. Vineri, 16 Aprilie

Aș vrea Să pot imortaliza, Prin orice fel și chip, Rațiunea. Inevitabil văd Cum plânge Bucuria. Diferite tipuri De foame Dansează prin jur. Dacă timpul Nu ar mai avea Fracțiune de

Iată-mă în fața lumii noi. Iată-mă departe de tine. Iată-mă prizonieră-n speranțe pe care trecerea timpului le alimentează. Iată-mă lângă un cadavru frumos ce îmi este amintire.

Aș vrea să prind clipa În care sufletul meu Se unea cu trupul tău; Când timpul se evapora Prin sudoarea noastră Și nu exista trecut. Mi-am vândut sufletul Pentru o sărbătoare. Acum doar

Un picior de păpușă aruncat în mâlul lacului secat; stuf in jur; pietris; scoici sparte; urme de labe de câini. Astfel, oare spulberate idealuri ale copilăriei ? vise; speranțe,

Se schimbă timpurile, anotimpurile; se schimbă moda, plăcerile, visele. Se schimbă caracterul, percepția, scrisul. se schimbă credința, principiile, știința. Dragostea rămâne aceeași.

Sufletul meu… Un ciob Murdărit de picături de ploaie și praf. În curând: un apus pricinuit de beție. Din totdeauna: iubirea e o porcărie senzuală. Zgârie.Taie.Doare. Timpul… și mersul lui

August. Cuvinte, sentimente, păreri, asteptări. Septembrie. Gesturi nerostite.Cuvinte neatinse.Păreri, priviri retrase, sentimente, uimiri, soare, inel, curat, nesigur. Octombrie. Viață,

Aș putea împărți cerul cu tine; Și aerul, și apele, și vântul Și Pământul. Dar toate par ascunse-n agonie; Blestem pe tot ce zace În inima pustie. Cuvântul tău rămâne Înscris pe lespezi

Din vina ta, iubite, Eu m-am pierdut cu firea; Acum toti zeii mei coboară: Renaște amăgirea. Cu tot ce apa Lui strivește Se duce amintirea, Și-n umbra salciei ce crește Crucific

Schingiuită se așterne Înaintea ta privirea-mi… Vorbele îmi sunt mai grele Decât dulcele-ți alean. Chipul tău e ca o șoaptă Unduios ce se alintă Când privirea ta străbate Lumea închisă în

Adieri de sentimente Printre frunze tocite de lacrimi; Ideal spulberat de gânduri Și fapte îndrăznețe Uitate scrise într-un caiet Fără de pagini. Primul titlu: “Te simt”; Al doilea: “Te

Nu sunt nici eu, nu ești nici tu; Nici luna ca să ne susțină. Tot ce trăim e ideal. E lumea prea senină. Și tot ce scriu se arde-n vânt, Iar tot ce simt e o bucurie… Dă-mi inima să ți-o

Acasă... acasă printre raze de stele bete; Nouă surse de lumină și nouă umbre discrete. Tu și cu mine într-un dric albastru; Un mușuroi de cuvinte... sihastru.

Ieri îmi grăbeam gândul Să-și caute o stea Pentru a nu se pierde. Iar azi fumez steaua de aseară… Însă totul îmi pare Scris chirilic În spuma cafelei; Și cafeaua mă frige… Unde ești

Vreau sa ploua, sa ninga pe inima sa inghete uitarea. Fericirea sa fie un fulg purtator de vise. Visele sa fie sperante, pasii mei De dor sa prind aripi.

Trecut-a primavara De ochii tai, De ochii mei, Din timpul nostru. De mult am adunat furtuna Din cerul tau Si o pastrez si azi. Sper ca cerul meu e mai greu Si nu te apasa. De m-ai

Inchis-am tot ce am în amintirea serii, De dor trăiește pururea ființa-mi Viața. Praf. Să-ți spun: Puteam sa mor Cu tine, Lângă tine, Pentru tine, Fără tine. De dor Nu pot să sper, Să

Cum bat la geam frumoase flori de veghe Pe langa nepasatu-mi somn ce-n stele se dezmierde; Iar zumzetul de gaze devin-a-tale soapte. Nimic nu-nseamna lume! Da-mi cerul inapoi! Mareu, in timp, sa

De zece mii de ori Tulburi apa din pahar; Mereu, mereu În sufletul meu. Nicidecum o stea Să-ți aline privirea. Mereu, mereu În sufletul meu e apă. Imediat, imediat ai plecat. De multe

De zece mii de ori Tulburi apa din pahar; Mereu, mereu În sufletul meu. Nicidecum o stea Să-ți aline privirea. Mereu, mereu În sufletul meu e apă. Imediat, imediat ai plecat. De multe

Hm... ai iubit ? Da. Și cum a fost ? A fost de mult, o ruptură din rai. De ce te întrebi ? E cerul în sânge; tu ai pământ în ochi... Am murit, m-am înecat în el.

Două ceruri unite; Jumătate lună-soare, Jumătate floare, fiecare. Gânduri purtate de nori de fiere În stomacul unei eternități. Două drepte neîntrerupte de furtună, Două fortărețe. Două

O viață între două mâini; Două mâini ce strâng o inimă; O inimă ce bate pentru un suflet, Un suflet ce arde prin doi ochi căprui, Doi ochi căprui ce zac în orizont, Un orizont deschis

Jumătate, lapte Jumătate, jumătate! în visul meu ești un pahar cu lapte. Împart la 2 un întreg de vise, așteptări și șoapte; jumătate, jumătate. Jumătate eu, porumbel scăpat din

De-aș fi Clemontine din desene animate, Să fiu adorată, nemuritoare și să pot face minuni. Să am zâna mea bună și Să zbor într-un balon de săpun. O protectoare a dragostei cu un dor

Ieri îmi grăbeam gândul Să-și caute o stea Pentru a nu se pierde. Iar azi fumez steaua de aseară… Însă totul îmi pare Scris chirilic În spuma cafelei; Și cafeaua mă frige… Unde ești

Am iubit lumea Până am observat Cercul în centrul căruia Mă aflam. Eram un actor Pe o scenă imensă Având un rol pe care Toți încercau să-l dicteze. Eram un actor beat. Ei colaborau la

În pofida dezmierdării Aerul cerea tămâie; Soarele era de ceară Și ardea o lumânare… Vântul unduia în treacăt Lungi mănunchi de busuioc, Iar o ploaie de aghiasmă Cădea rece peste tot. Pe

Un copac pe o stâncă, într-o râpă adâncă; Lângă un munte pletos, în talie gros; Pe un loc din zare unde a fost o mare: Un loc încins, pe pământul aprins... Departe în zare, amintirea nu

Un om desculț se urcă pe o stâncă; Alunecă… cade în cascada adâncă... ...O perdea de ape, O cruce pe-o piatră lângă apa moartă... Și plânge cascada, Și-aruncă cu ape pe pietrele

Între Pământ și între stele: Spațiul. Între nori și între cer: Un gol de aer. Între cărți și între rafturi: Praf. Între munți și între dealuri: Văi. Între viață și-ntre