Jurnal
Nimănui nicăieri uneori
1 min lectură·
Mediu
“port o sonată pentru pian” - vers de Ioana Cheregi Crișan
spunea ea spunea eu tăceam la faptul de a fi gînd în calea gîndurilor nici vesel nici trist pe mine nu mă poartă nimeni nu mă fereastră deschide pianul ascultă inima cu prea multă minte mintea cu prea puțină inimă și totuși exist lumea mă desparte de lume mă împarte în porții mici cuminecătură pentru vrăbii și acestea sînt tot eu ca și diminețile fără cadru legal cu broboada pe frunte și crîmpeie de întrebări risipite nimănui nicăieri uneori vorbesc lumea pare că m-ar auzi clipind des din ochi nu au să-mi spună nimic nici eu nu le spun lor trec mai departe înfofoliți monocrom în propriul cotidian nici iernile de altădată nu le mai aștept la tabieturi nu renunț adun capete de ață colorată însail un model pe frunte pasăre inimă pian sonată atît de sonată că nu mă încape în oglindă modelul nerecunoscîndu-mă
045.036
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gabriela Petrache
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriela Petrache. “Nimănui nicăieri uneori.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriela-petrache/jurnal/232479/nimanui-nicaieri-uneoriComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AMSalut telepatia :). Am scris și eu despre ferestre, aproape în același timp am trimis textul, doar că eu mai am de așteptat, cu ceasul în mână cronometrez timpul scurs pe nivelul mării. Frumos text. Ca un mic sfat, renunță la diminutive. Și, pe ce am citit textul tău...
0
GPIoana, căpețele de ață colorată sau gînd de gînd s-au legat, versul tău final impunîndu-mi-se ca o necesitate a rostirii, așa că, da, cam dintr-o suflare ieși ...ce ieși.
mulțumesc de semn, de răspuns, știi tu, chiar dacă las semne vizibile mai rar asta nu înseamnă că nu (te) citesc.
cu bine, :)
Alina, despre telepatie nu mai e nevoie să povestim, cam știm amîndouă ce și cum ni se întîmplă. dar despre diminutive, da. bănuiesc că ție nu îți plac “căpețelele”. hmm…poate să le schimb, poate să le las așa, mici și ridicole cum sînt. hai că le schimb, oricum nu mai contează, sonata trecuse.
aștept textul tău să ne măsurăm telepatiile.
pe curînd,
0
pasăreinimăpiansonată,
atât de sonată,
ioana. :)