Jurnal
Incurcătură
2 min lectură·
Mediu
De curand mi s-a pus o intrebare de genul acesta: \" Ce vă place să scrieti, poezie de dragoste, poezie istorică sau poezie socială?\" Cum era să răspund mirării-intrebării că eu nu scriu ce-mi place, ca dimpotrivă scriu doar atunci cand nu-mi place ceva?! Că scriu, fiindcă in momentul acela - daca nu scriu, simt că nu mai pot respira? Cum să-i spun că nici măcar nu mă citesc cu atentie, că scriu poezie ca si cum as bea o cafea si as fuma o tigara, că sunt constientă de drog, că stiu că revolta mi-e inutilă?! Nu mă pot schimba nici pe mine, darămite pe altii sau situatii ce nu stau in drum de-o poezie - fie ea uneri chiar genială?!
I-as mai fi spus că eu in fata poeziilor mele sunt la fel ca un critic de arta plastică in fata unui tablou pictat in dorul lelii, dar despre care toti spun că este minunat? Cum să-i fi spus că eu nu stiu nici o poezie pe dinafară, că stiu ce stiu doar pe dinăuntru?! Imi place poezia, ideea, ceea ce-mi spune poezia, dacă nu-mi comunică nimic, o culoare, o stare, un suflet, s-ar putea să-mi placă dacă are, linia melodică - ritmul, rima... dar nici formele fixe nu le retin... Memoria mea e ciudată, uită totul - ca apoi să descopere cu mirare la o poezie citită in fugă azi-ieri, un ceva ca un fior, ca o zbatere de aripă... Am tăcut lung, si-am citit o poezie de dragoste, poezie despre care auditoriul a spus in varii feluri ca ar fi frumoasă, mie mi s-a părut insă, cinic-tragică... ce conta insă, părerea autorului?!
A, scriu findca uneori metabolismul meu imi cere sa scriu, nu scriu intotdeauna bine, si dincolo de drog simt poezia ca pe un viciu... imi place asa cum imi place cafeaua, tigara si culoarea albastra, toate nuantele de albastru luminos pana la transparenta... Poate intr-o zi voi merge si la un psihiatru sa vad ce se intampla cu grafonomia asta nabadaioasa... Pentru canabis se face puscarie?! Da pentru Poezie?!
044.117
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 345
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriela Marieta Secu. “Incurcătură.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriela-marieta-secu/jurnal/92487/incurcaturaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ma scriu, Andreea, ma intreb pe mine, asteptand sa ma contrazica cineva, nu vreau aprobari...scriam candva: Poeta?! / Mai de graba cometa/ Ma simt/ cand cu capul/ mai sparg/ cate-un zid. Banuiesti ca nu dau cu capul in zid, ca mai copmit cate-o poezie de care mMa scriu, Andreea minunez si eu, nu numai altii, dar ca uneori fug la discutia avuta candva cu un narod ultramaterialist si in acelasi timp bisericos, care spunea ca noi cei care scriem nerozenii-poezii nu facem altceva decat sa ne sinucidem, sa visam ca zburam si alte chestii pacatoase... ma scriu Andreea, imi scriu mie, asteptand raspunsurile voastre...
0
\"Dar în momentul în care afirmi că pentru tine a scrie poezie e un drog, asta mă duce cu gândul la grafomanie\"
...Deci, cu certitudine sunt o grafomana! Tocmai ii ziceam azi Almei: daca nu imi da Radu Herinean nivelul de acces 50, chiar incepand cu ziua de maine, incep sa ma tratez de grafomanie! Asa imi zic si cand imi tot incep curele de slabire: de maine, de la data de 1 a lunii etc.:)
...De fapt, si pentru mine e un drog poezia. E un drog de nesubstituit...poezia mea, care e departe-departe de mine...si, care e, cred, niciodata-niciodata deja de atins...
Da, da, grafomanie...
...Deci, cu certitudine sunt o grafomana! Tocmai ii ziceam azi Almei: daca nu imi da Radu Herinean nivelul de acces 50, chiar incepand cu ziua de maine, incep sa ma tratez de grafomanie! Asa imi zic si cand imi tot incep curele de slabire: de maine, de la data de 1 a lunii etc.:)
...De fapt, si pentru mine e un drog poezia. E un drog de nesubstituit...poezia mea, care e departe-departe de mine...si, care e, cred, niciodata-niciodata deja de atins...
Da, da, grafomanie...
0
Nu am nimic cu Geea, să nu se înțeleagă greșit. Părerea pe care mi-am exprimat-o aici nu ar fi fost alta în subsolul unui alt text în care se afirmă scrisul ca drog. Deși, trebuie să recunosc, dacă Silvia ar fi scris asta m-aș fi abținut în a comenta, tocmai pentru a nu da impresia de acuză. Faptul că mi te-ai adresat aici, Silvia, ca și cum te-ai fi simțit atinsă de vorbele mele, deși nu erai \"ținta\" mea (și nici nu există o țintă pentru că nu atac pe nimeni) nu mi se pare justificat. Da, am afirmat și o afirm în continuare: cei care scriu de dragul scrisului și nu de al literaturii nu fac și nu vor face literatură. În acest caz, scrisul reprezintă doar o nevoie de comunicare, nu artă. De asta consider că cei care au talent, nu ar trebui să și-l risipească în texte scrise din acest impuls \"ca un drog\", ci ar trebui să-l canalizeze spre lucruri mai serioase. E un sfat gratuit și neavizat. Mi-ar plăcea ca mai mulți din cei care scriu (pe acest site) să ia literatura ca pe un lucru serios. Nu se știe niciodată de unde sare iepurele.
A.
A.
0

Acum, am o singură întrebare: care a fost \"ținta\" ta afișând acest text? Și nu e deloc o întrebare răutăcioasă, cum ar putea fi interpretată.
A.