ce m-as spanzura cu tine de-o floare...

Ce m-as spanzura cu tine de-o floare...uite asa... sa-mi fii funie de dor, sa nu mai apuc ziua de ieri, amortita ca o pareză a mainii stangi... Nu cred că mai am mult pană mă va paste impietrirea, imobilizarea... N-am vreme de doctoriile tale doctore, oricum e inutil... Singurul leac in care mai cred - este iubirea asta a mea pentru tine...nu iubirea ta albă-ingrijorată... Dă-o incolo de medicină, nu mai e vreme de injectii, pastile, operatii... la ce rost... biet trup de tarană... Tu nu stii ca iubirea face minuni? A da, mă iubesti si tu... ecou... desi nu este nevoie... n-ai o inimă cat spitalul acesta de nebuni ce mă tine... Vezi-ti de treabă, iubeste-mă dacă asta iti varsa suficientă adrenalină in sange... o să ai nevoie... cand o fi să mă plangi... Ce m-as spanzura cu tine de-o floare... uite asa, să-mi fii funie de dor, să nu mai apuc ziua de ieri... Trăiesc pentru a te iubi, si dincolo de dincolo, prin această iubire voi continua să exist... Da nu-mi mai veni cu ochii ăia proaspăt spălati cu apă rece... stiu că ai inceput să mă plangi... Eu nu te pot plange... de mine o fi cum o fi, cine stie...tu esti cel care rămai să valuresti amintiri, ai putină răbdare, poate nu mai apuc ziua de ieri...