Unde ești?

Iar ai tras liniștea peste cuvinte... Lasă vinovăția mea legată, cum spui tu, de orizonturi de neatins... Nu eu am frânt podul împletit pe rugii trandafirilor... apele, dragul meu au făcut asta... Ai văzut, și toamna ce vijelios ne-a bătut ieri în geam... altcândva, se furișa tiptil, nici nu simțeam plecarea verii, era așa o alunecare dintre vară și toamnă... da, se schimbă clima pe planeta asta locuită de oameni și multe alte vietăți... de s-ar fi schimbat numai clima... de-am fi rămas noi, îndrăgostiții ăia nebuni... of... dintre toate nebuniile, asta cu dragostea cu îndrăgostitul ne venea cel mai bine... Unde ești, ce faci... dincolo de malul visului frânt? Știai cândva să treci înot toate oceanele pentru a ajunge în poarta visului meu...