Preț de o cafea

Preț de-o cafea și de-o țigară mai stau cu tine vis în gând și apoi m-arunc din mine afară lăsându-mi sufletul pe rug... Și nu știu clipa lângă tine în ce miracol te-a cuprins și alerg prin depărtări haine cu un dor abstract și interzis... M-adun spre seară de pe drum și iar fac ordine în cuvinte și ca un abur ca un fum răsai în mintea mea cuminte... Și taci să nu cumva să piară imaginarul pas în doi și aduni în ochi iarnă și vară și apoi mă plângi de toamnă în ploi...