scrisoare inutilă

Știu că nu-mi mai deschizi scrisorile, s-a frânt în tine ultimul cuvânt ... și-ți scriu și eu ca dintr-un anotimp pustiu în care nici măcar o floare nici un mister nu trece lacrimă prin ger... în altă depărtare sunt, în altă depărtare îmi ești și nici nu iți mai scriu povești... adânc rătăcim orașele în ploi de plumb, bacovian bolnav prăpăd cu ochi de jar ce nu mai văd lumina ce s-a prăpădit într-un alt spațiu, într-un alt timp...