Poezie
Amanții himerelor
Rugăciunea nefericiților
1 min lectură·
Mediu
ne vom lăsa conduși întodeauna
de instinctele primare
ne vom murdări întodeauna sufletul
cu transpirația altora
ne vom așterne patul
pe atingeri mincinoase
chiar și peste o eternitate
ne vom arunca în carnea ineditului
și infidelitatea ne va ispiti
chiar dacă am trăi în sihăstrie
vom săruta întodeauna gurile care ne mint
în detrimentul străinarului din piept
care pe-o limbă ce nu o putem traduce
spune adevărul
chiar și peste o eternitate
ne vor domina nevoile
și îi vom tâlhări prin indifelitate
pe cei care ne golesc
de sensul vieții
nu presimțim
cum ne sărută moartea în iluzii
și că ne trădăm unii pe alții
cu alte himere
023.168
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
G Gabriel Petru Băețan. “Amanții himerelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/g-gabriel-petru-baetan/poezie/14017961/amantii-himerelorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Nu e rau, asa ca idee de titlu si ca moralitate. Tu insa faci o mare greseala, dai sentinte la o varsta frageda, la care ar fi mai indicat sa vorbesti la persoana intai, sa te culpabilizezi intai pe tine si mai apoi pe ceilalti. Asta este pararea mea. Stii de ce iti zic astea? Sunt unii care te citesc si au trecut de mult timp de infidelitate, transpiratie, nevoi, tradari, iar acestia ar vrea sa vada ca tu incerci sa schimbi lumea in bine incercand sa te schimbi pe tine insuti, fara sa-i condamni pe ceilalti. Pentru ca in lume exista si mult frumos, frumos care ar trebui sa fie intrezarit de cei care te citesc, ca o lumina de la capatul tunelului. Scrierea pesimista si condamnatorie arata ca i-ai citit mult pe Emil, Octavian si altii cu mare experienta de viata, care ti-au insuflat o stare din care nu prea poti iesi. Daca vrei sa ajungi departe, scoate flacara din piept, scrie cu vapaie.
0

Aseară, poemul dumitale a fost ultima pagină înainte de stingerea lămpii, chiar atunci când Leonard Cohen începuse deja ritualul sonor de seară.
Împreună ați reușit o fluență rară, multidimensională a unui adevăr trist ca mai toate adevărurile...
Poemul domniei tale devine concomitent, cap de acuzare și cuvânt al apărării pentru o seminție umană născută în răgazul scurt dintre citirea sentinței și executarea acesteia...
Cu mulțumiri, revin.
rcm