may

așa e de fiecare dată când îți scoți tricoul pentru mine și-apoi când ajung acasă obosită și urmele buzelor tale mi se desenează singure pe tot corpul și când palmele îmi miros a tine și degetele mele păstrează gustul nostru și așa e când la orice amintire a ta corpul îmi devine un câmp minat care explodează la fiecare pas și așa e când în sfârșit din tine îmi răsare luna pielea mi-e mult prea strâmtă pentru tine așadar mă expandez la infinit și-mi ești mai aproape și mai strâns decât blugii slim pe care te străduiești să mi-i scoți când îmi intind picioarele în sus și tragi de fiecare crac și râdem și-mi zâmbești prin fiecare cuvânt și mă fuți prin fiecare atingere și mă adormi și mă trezești și mă trăiești iar când scriu toate astea mă uit la buzele tale și-ți spun multe lucruri în șoaptă (îmi place cum mi-o dai- și apoi te mușc) și mă strâng în mine ca să-ți fac loc să stai comod să mă pot plimba liberă pe tine ca pe-o cărare infinită înainte și-napoi desculță simțind sub tălpi fiecare pietricică/fir de iarbă/strop de ploaie până ajung să le cunosc pe toate și-apoi să mă așez în fața ta să-ți zâmbesc să te prind de mână să-ți spun i’ve looked into the eye of this island and what i saw was beautiful. să nu vreau să mai plec din tine