Răutăți

Eu binele îți vreau, să știi,
De-aceea-ți spun, Florine, frate:
Poți epigrame să mai scrii.
Dacă le lași nepublicate...
:)

Fiind copilă ea visa
Că animale va salva
Și-un dobitoc tot a salvat
(Fiindcă nu s-a măritat)

sau răul...? Cu scuze pentru intervenție!
Am un vecin, o haimana,
De la o vreme, nătărăul,
Râvnește la nevasta mea,
Cu alte vorbe- îmi vrea răul.
Florin Rotaru

De te scapă de-al tău rău,
(Vreau să zic: de-a ta nevastă,
Căci, te plângi, îți e năpastă)
Nu-i mai zice - nătărău.

Am un vecin, o haimana,
De la o vreme, nătărăul,
Râvnește la nevasta mea,
Cu alte vorbe- îmi vrea răul.
(Florin Rotaru)

Vecinul tău e-un asasin,
Un nătărău, un bleg, un șui,
Deci n-aștepta, dragă Florin;
Mergi și tu la nevasta lui!

Fiind copilă ea visa
Că animale va salva
Și-un dobitoc tot a salvat
(Fiindcă nu s-a măritat)
(Florin)

Pe tema asta nu insist
(Căci un conflict poate să nască);
Atât mai spun: un pugilist
Mi-e soț. Și vrea să te cunoască.
:)

sper că nu te-am iritat cu ceva, Florin, nu mi-aș ierta-o niciodată - replica ta mi se pare un picuț cam prea acidă, de aceea spun.

Pe tema asta nu insist
(Căci un conflict poate să nască);
Atât mai spun: un pugilist
Mi-e soț. Și vrea să te cunoască.
G.A.D.

Eu îți spun Florine vere,
Fata asta nu glumește
Și de-ncerci ceva ai cere,
Soțul ei te pugilește.

Daniela atâta timp cât folosești replici epigramatice, n-ai cum să mă iriți. Părerea mea este că nimeni n-ar trebui să ia la modul personal acest joc. Când se sare calul, nu mai continui și gata. Cât despre aciditate, niciodată nu este destulă. Vorba lui Clenciu - cu cât mai rău cu atât mai bun.
Miclăuș și Ion Cuzuioc, mulțam de trecere.

p.s. și de ce ai fi atât de devastată dacă m-ai irita cu ceva?
:)

iar despre soțul tău:

Ne duci ca pe copiii mici
Dar eu nu cred ce debitezi:
De-ar fi un pugilist, cum zici,
Ai ști mai bine să-ncasezi

Ne duci ca pe copiii mici
Dar eu nu cred ce debitezi:
De-ar fi un pugilist, cum zici,
Ai ști mai bine să-ncasezi
(Florin)

Mănușile de pugilist,
La ușă, soțul meu le lasă,
Dar dumneata (ce familist!)
Le iei, după cum văd, în casă...
:)

te știam mai blânduț, Florin :)

poanta, poate prea subtilă. De apreciat.

Și dacă \"răul\" ți-a dorit,
Să nu te superi, măi Florine,
Pe-acel vecin afurisit;
Căci după \"rău\" urmează \"bine\"

Dacă stimabilul vecin
Râvnește des la bunul tău
Înseamnă, domnule Florin,
Că ai o soață bună \"rău\"

Dacă nevasta-i veche,
supărarea-i mică,
e de-a dreptu\'
floare la ureche !

\"Eu îți spun Florine vere,
Fata asta nu glumește
Și de-ncerci ceva ai cere,
Soțul ei te pugilește.\"
(își exprimă nea Mitru îngrijorarea)


Eram copil, un derbedeu,
Boxam în ring cred că la “pană”
Și cu amicii de liceu
Mă antrenam în port. Pe dană.

Și dacă \"răul\" ți-a dorit,
Să nu te superi, măi Florine,
Pe-acel vecin afurisit;
Căci după \"rău\" urmează \"bine\"
(mă consolează Ica)


Se duce răul și ce dacă?
Apare altul, și mai rău,
Dovada e mai sus, că iacă:
Veni acum catrenul tău

Dacă stimabilul vecin
Râvnește des la bunul tău
Înseamnă, domnule Florin,
Că ai o soață bună \"rău\"
(concluzionează, pe bună dreptate și cu o urmă de invidie, Liviu Nanu)

O știu prietenii, străinii,
Nu pot să spun că nu-i așa,
E foarte bună cu vecinii,
De muscă e nițel cam rea

Atunci când răul o să-ți iasă,
Deschide ușa larg, Florine,
Și lasă-mă să-ți intru-n casă,
Apoi... să auzim de bine!

Dacă nevasta-i veche,
supărarea-i mică,
e de-a dreptu\'
floare la ureche !
(mă provoacă nea Aurel)

Vorbești (și nu la întâmplare)
De flori, urechi, de supărare
Și nu doresc să mă acund
Dar nu’ș ce dracu’ să-ți răspund

\"Atunci când răul o să-ți iasă,
Deschide ușa larg, Florine,
Și lasă-mă să-ți intru-n casă,
Apoi... să auzim de bine!\"
(mă ispitește Ica în plin Post)

Mă-mbii cu vocea ta mieroasă
Să te primesc, să-mi intri-n casă,
Dar, dragă Ica, sunt pățit,
Cum crezi că m-am căsătorit?

Nu sunt deloc răutăcioasă,
Deci uită-ți vorbele acelea;
Și lasă-mă să-ți intru-n casă,
Că doar nu-s cuiul lui Pepelea.

Nu cred că ești răutăcioasă,
Dar ce-am greșit și ce-am făcut
Să te primesc la mine-n casă
Când nici Pepelea nu te-a vrut?

Eram copil, un derbedeu,
Boxam în ring cred că la “pană”
Și cu amicii de liceu
Mă antrenam în port. Pe dană.
Florin

Un Domnul Goe-ai fost, nu-ți fac dojană,
Și te-ai lupt ca un boxer pe-o dană,
Deci te admir și îmi scot pălăria...
Dar totuși zic: Salut, ave, Maria!

Pepelea, zău, chiar mă dorea,,
Da\'-l respinsesem eu pe el,
Motivul? -cum să-ți spun- avea
Un cui prea mic și subțirel.

Eram copil, un derbedeu,
Boxam în ring cred că la “pană”
Și cu amicii de liceu
Mă antrenam în port. Pe dană.
(Florin)

Îmi amintesc: toți derbedei,
Și toți cu violența-n gene,
Dar, mai ales, golanii mei,
Erați cam subțirei în... pene.

nu te mai recunosc, Florin :)

Florine, eu sunt nătărăul:
M-am dat la ea acum o lună
Și, dacă tu ne spui că-i răul,
Cu mine-a fost destul de bună.

luptat

\"Pepelea, zău, chiar mă dorea,,
Da\'-l respinsesem eu pe el,
Motivul? -cum să-ți spun- avea
Un cui prea mic și subțirel.\"


Vorbim de cuie, de piroane,
Precis ajungem la ciocane
Și-mi e c-ajung cu dumneata
Să-mi dau cu tesla undeva

\"Îmi amintesc: toți derbedei,
Și toți cu violența-n gene,
Dar, mai ales, golanii mei,
Erați cam subțirei în... pene.\"

Ți-aduci aminte întâmplarea
Atunci când, draga mea codană,
Am anunțat descarcerarea
Fiindcă ai rămas în pană?

\"Florine, eu sunt nătărăul:
M-am dat la ea acum o lună
Și, dacă tu ne spui că-i răul,
Cu mine-a fost destul de bună.\"


E firea ei, așa, miloasă
Și-afirm aicea, ca dovadă,
Că mai mereu aduce-acasă
Câte-o potaie de pe stradă

Mesajul din catrenul tău,
E -nici că se putea mai clar:
Cu tesla ți-ai tăia un \"rău\",
Dar nu e răul necesar.

Ți-aduci aminte întâmplarea
Atunci când, draga mea codană,
Am anunțat descarcerarea
Fiindcă ai rămas în pană?
(Florin)

Mi s-a-ntâmplat numai o dată
(Și-acuma altfel văd c-o iei),
În pană să rămân, blocată.
Dar într-o pană de idei...
:)

de binefacere...!

Umblăreț din cale-afară,
Cată zilnic noi dudui;
Situația e clară:
Le vrea... toate-n pana lui!

O,Zeus, Afrodita,văd că vă este voia
să ne căsăpim cu tesla
chiar înainte de-a pleca la Troia !

Boier Radu, vorbele tale sunt muzică pentru urechile mele. Mulțam pentru aprecieri, dar și partenerii de replici au fost inspirați. Chiar și Petrică face eforturi cu oarecare rezultate.
Să auzim de bine, vorba Icăi.

Poezioara nu e brează
Florine. Carevasăzică,
Steluța i se datorează
În mare parte lui Petrică.

Petrică, ești dovada vie
(E-o constatare amicală)
Că ne mănânc-o sărăcie...
Cum i-a zis el? Conceptuală

Am un vecin, o haimana,
De la o vreme, nătărăul,
Râvnește la nevasta mea,
Cu alte vorbe- îmi vrea răul.
F.R.

Vecinii sunt foarte importanți, așa că trebuie să fim atenți!

Să nu mă cert și cu vecinul,
Schimbăm gratuități și basta:
Mă duc urgent să-i gust și vinul
Și de asemenea... nevasta!