Jurnal

game over

1 min lectură·28 noiembrie 2005

Mediu

singurătatea își taie unghiile violete nu e decât un clown părăsit de iubită pe marginea unei clipe imprecise moartea își ascute coasa de streșinile copacilor prin fereastra mată a vieții cerul plumburiu își varsă lumina asfixiind întâmplările cenușii ale firii lăptoase macerări ale existenței în vidul căreia oamenii-păsări zboară peltic zâmbetele sunt rănile fericirii spitalele vând cărți cu povești pentru nevrotici și foșnetul dureros al umbrei pe ziduri se lăbărțează ca vuietul unui taifun nevăzut fiecare zi e o eroare de sistem a nopții fără ecranul albastru al însingurării

063503

Despre aceasta lucrare

Autor: Florin Hulubei
Tip: Jurnal
Cuvinte: 89
Citire: 1 min
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Florin Hulubei. “game over.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-hulubei/jurnal/152882/game-over

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată

Dana Stanescu✓28 nov. 2005

Am citit si am simtit nevoia sa ma intorc. Poate pentru doua din fetele singuratatii, cea a clownului parasit alaturi de a mortii bantuind orasul acoperit de cerul plumburiu. Dezolanta imaginea ferestrelor mate invecinandu-se cu umbrele fosnitoare.

Plec cu o senzatie de apasare, ma intreb daca se impart din acele carti si la colturi de strada. Clipa imprecisa m-a dus cu gandul la o clipa rotunda ca o moneda cu margini ascutite aruncata a hazard.

Inspirat finalul, mi-a placut. In acelasi timp recunosc ca ar fi fost niste lucruri pe care le-as fi formulat altfel.

Desi e \'personal\' las semn ca eu am rezonat aici.

Raul Huluban✓28 nov. 2005

Textul tau imi aduce mai mult a secventa de \"film\" decat a poezie. Fie e rezultatul unui dicteu automat, fie e o constructie slefuita pe parcursul unui anumit timp, din simplul motiv ca orice \"voce\" a textului lipseste (cat si influenta autorului mai mult sau mai putin prezenta), miza fiind destul de facila si cazand pe efectul cauza-efect. Redundante, fade si ruginite mi se par acele pasaje (valoarea lor aceasta o fi, de pasaje) \"pe margine\" / \"in parc\" / \"pe fereastra\" / \"pe ziduri\" / \"in care\". Imaginile au un oarecare efect, creeaza o senzatie mai mult vizuala, dar in opinia mea textul e lipsit de suflu (poetic).

Florin Hulubei✓29 nov. 2005

Dana, mulțumesc pentru apreciere. Poate e prea mult pentru cât de puțin înseamnă acest text personal, dar dacă imaginile te-au impresionat, înseamnă că textul și-a atins un scop. Încă o dată, mulțumesc și te mai aștept!
Raul, tocmai de aceea am trecut textul la personale. Observațiile tale sunt foarte pertinente și cred că textul merita mai multă aplecare asupra formei și fondului. Într-adevăr e o bucată scrisă mai mult sub implusul dicteului și, da, aduce a secvență de videoclip mai mult sau mai puțin gothic, dar ca poezie nu spune mare lucru. S-o luăm ca pe o \"personală\". Mulțam de trecere și de analiză!

lucian m✓29 nov. 2005

nu prea mă pricep eu la fonduri și forme, da\' îmi place poema așa cum e ea, sau textul așa cum e el. asta cu personalele e ciudată rău, deși o folosesc cu multă grație și eu, că dacă tot îs personle de ce nu mi le țin pentru mine ?! ;)
e posibil ca, \"lucrând\" pre mult un text să piardă tocmai ceea ce e esențial în canalul transmiterii către cititor... știi la ce mă refer.

mai spun încă o dată că mi-a plăcut?

cu bine,

Florin Hulubei✓29 nov. 2005

Lucian, mulțumesc! Trebuie să spun că sunt oarecum surprins de atenția acordată acestui \"poem\", dar e bine că ceva-ceva place la el.

Cu prietenie

Odin

Andreea✓6 dec. 2005

imi place genul acesta de colaj in poezie: ceea ce pare haos la o prima citire, dar care apoi se incheaga intr-unul din multele trairi crepusculare ale autorului
aici esti o fiinta a inserarii, a umbrelor ce coboara trist pe turle de catedrala de burg - capitala a tarii nimanui