Florin Hălălău

Țiganii au bănuit că băiatul ar fi fost totuși autopsiat și au verificat. Astfel au văzut tăietura. Mulțumesc pentru lectură și comentariu.

Ca mai vechi pe aici și cu pielea tăbăcită de polemicile avute cu Eugen Gălățeanu, te asigur, dragă Daniel, că nu trebuie să-ți faci sînge rău. Domnul Gălățeanu are obiceiul să maculeze toate personalitățile adevărate ale culturii române și să nege pe oricine care are păreri diferite de ale domniei sale (identice cu cele ale părinților comunismului).
Ți-am citit și interviul cu Vladimir Tismăneanu și am apreciat inteligența cu care provoci interlocutorul, cum deschizi puțin ușa destăinuirilor și obții apoi o avalanșă de informații. Știi să te apropii de cel intervievat, să îi devii prieten și confesor.
Este o plăcere să te citesc.

Cine nu și-ar dori să rămînă în Țara Minunilor?

Ți se poate întîmpla să-ți placă foarte mult o poezie și totuși să nu poți scoate un cuvînt...

Atenție! Înec se scrie cu un singur \"n\". Ți-l confisc pe celălalt!

Interogația poetului, retorică desigur, atinge probleme existențiale ale vieții de cuplu. Înstrăinarea, lipsa de comunicare, șanțurile și fîntînile săpate între cei doi, nu pot duce decît la despărțire. Acceptată de autor cu multă demnitate și redată nouă în acest splendid text liric. Este o încercare reușită, putînd sta alături de multe poezii de aceeași factură, care populează zilnic paginile site-ului. Ți-a ieșit și cine are urechi de auzit, să tacă.

Domnule Titarenco,

Observ că mă faceți tîmpit și îmi jigniți rudele. Țin să vă avertizez că pentru calomnie puteți fi dat în judecată, chiar dacă locuiți peste ocean. Este pentru prima și ultima dată cînd vă tolerez aluzii la familia mea.
Mai observ că vă umflați mai ceva ca broasca din fabula lui La Fontaine. Deocamdată scuipați răutăți, mai tîrziu veți exploda chiar dvs.

Fără stimă.

Reușita, cum se știe
Ține de talent, de har
Poți s-o ai Mihai bădie
Și călare pe-un măgar

Bine ai venit! Ți-am ascultat textele la Cenaclul Uniunii Scriitorilor în urmă cu vreun an. Îmi place cum scrii. Nu posta mai mult de un text - două pe zi. Pentru început vei avea nivel 50, textele urmînd să apară imediat. Completează-ți biografia și vei avea 100.

Am citit \"Țara brînzei\" cu încîntare. Este o caret pe care o recomand oricui care este interesat de România profundă.

A împărți cultura în stînga și dreapta este o prostie. Sînt scriitori care au făcut literatură adevărată în comunism, fără a se supune ideologic: Marin Sorescu, Mircea Ivănescu, Gellu Naum, Emil Brumaru ar fi doar cîteva nume. Alți scriitori au fost adversari fățiși ai dictaturii: Mircea Dinescu, Dorin Tudoran, Dumitru Țepeneag, Paul Goma, Nicolae Breban, Ana Blandiana, Octavian Paler, Mariana Marin. Locul lor în literatura română este de necontestat. Alții au susținut pe față regimul, trăgînd toate foloasele de pe urma acestei adeziuni: Eugen Barbu, Adrian Păunescu, Dinu Săraru, Nicolae Dragoș, Mihai Ungheanu (l-am omis intenționat pe Corneliu Vadim Tudor pentru că asocierea numelui său cu noțiunea de cultură este improprie). Din operele acestea, literatura română nu va reține decît “Groapa”, roman care se pare îi aparține însă lui Nicolae Crevedia și nu lui Eugen Barbu.

“vrăjitoare stupide de tipul Ierunca-Lovinescu”. Ceea ce au făcut Monica Lovinescu și Virgil Ierunca la “Europa liberă” pentru literatura română este de demn de toată admirația. Etichetîndu-i drept “vrăjitoare stupide” vă plasați alături de cei care au încercat să-i asasineze (da, este vorba de Securitate). Au avut mai mult noroc decît Noel Bernard sau Vlad Georgescu și au scăpat. Ceea ce, în mod evident, vă nemulțumește.

“Iar în ceea ce privește „limita , stavila” comunistă nu te oprea nimeni, nu-ți cerea nimeni socoteală nici dacă mergeai pe la biliotecă, nici dacă mergeai la cenaclu.”
Atunci ce putem spune despre sutele de procese prin care oameni vinovați doar pentru că au citit cărți interzise (aflate la index) au înfundat pușcăria Să ne amintim de celebrul proces Noica Pillat, redat în cartea “Anatomia mistificării” de Stelian Tănase. Delictul de opinie se pedepsea grav în comunism, domnule Gălățeanu. Cine susține contrariul este ori ignorant, ori de rea-credință.

Și încă ceva. Propagandă comunistă, deci îndemnarea la ură de clasă (pe aceasta se bazează ideologia dvs. dragă) este interzisă de Constituția României, articolul 30, aliniatul 7.

Mihail Gălățanu este un mare poet român contemporan. Cine l-a auzit citindu-și poemele, s-a îndrăgostit iremediabil de poezia lui. Prezent în Manualul de literatură editat de Nicoale Țone tot la Vinea, se poate spune că a devenit un scriitor canonic. Nicio surpriză pentru cei care-l citesc cu regularitate.

Pegasul era al tău
Ți-l dădusem ție-n dar
Mie îmi ajunge zău
Urecheatul de măgar

Îți mulțumesc și eu pentru posibilitatea de a-l \"reasculta\" pe Dumitru Țepeneag. I-am citit cu interes cărțile și am fost fascinat de literatura sa. \"Așteptare\", \"Zadarnică e arta fugii\", \"Cuvîntul nisiparniță\", \"Roman de citit în tren\", \"Un român la Paris\" au locul lor retervat în literatura română. Excelent este și volumul de publicistică \"Întoarcerea fiului risipitor la sînul mamei rătăcite\". \"Momentul oniric\" (carte pe care am găsit-o acum cîțiva ani într-o librărie din Brăila și a cărei copertă ilustrează articolul) m-a însoțit în călătoria cu trenul spre București, ajutîndu-mă o dată în plus să pătrund tainele unui curent literar avangardist pentru literatura română de la sfîrșitul deceniului 7 și începutul deceniului 8.
Steaua acordată aici de Dominique îți va aduce, sper, mulți cititori interesați de literatura română contemporană. Felicitări Noru!

Povestea pornește de la un fapt real întîmplat în Bucureștiul anilor 50. Oamenii se fereau atunci cînd se căsătoreau la biserică saau își botezau copiii. Domnea în acele vremuri frica. Despre titlu mi s-a mai spus că elimină misterul, cine știe, poate îl voi schimba. Vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi citit pînă la capăt.

Dumnezeu să-l odihnească...

Pe Calea Victoriei (cea numită astfel în cinstea cîștigării Războiiului de Independență dus împotriva otomanilor!), în fața Teatrului Odeon, se află bustul lui Kemal Ataturk, conducător al marelui popor prieten turc (am citat din memorie), popor care ne-a încălecat din prietenie cîteva sute de ani cum a vrut. N-ar fi rău să adauge cineva că 1.500.000 de armeni au murit din porunca aceluiași. Pentru acuratețea informației istorice.

Foarte mișto. Restul, e literatură. Dec cea mai bună calitate.

Felicitări, Ioana!

Atelier? De ce? Pentru Borcică? Epigrama are rimă, ritm, poantă. Adică tot ce-i trebuie.