Florin Hălălău

A căzut poezia în derizoriu, dar \"si ca tu calci in balta-n care am calcat si eu\"... Totuși...

Numai cine nu-l cunoaște pe dom Firică își poate închipui că a greșit ortografierea \"exhibiționistelor\". Mă pufnește rîsul. E ca și cum l-ați acuza pe Caragiale că a scris \"vitrion\".

Era o vreme cînd, ajungîndu-mi eu mie însumi, gîndeam că scriu numai pentru mine. Nu-mi păsa de părerea celorlalți, mai ales că absolvind o facultate tehnică, nici nu aveam în anturaj oameni care să scrie. Cunoscîndu-vă pe voi cei de pe poezie.ro, mi-am dat însă seama cîtă nevoie aveam de cuvintele voastre de îmbărbătare sau de îndreptare. De aceea, îți mulțumesc ție, Silvia, ca reprezentantă de seamă a acestei comunități, pentru susținere, interes și încurajări.

Un haiku perfect... atipic. Din prea plinul de admirație, un prinos.

Strofa întîi promitea. Dar acel \"lumina luni\"...

Ai grijă! Dacă melancolia s-a instalat deja în papuci, va fi greu s-o mai îndupleci să plece...

Modalitatea aceasta de dispunere a versurilor (și care îmi amintește de Mircea Ivănescu) (nu te acuz de plagiat!) ți-a ieșit de minune. Ca și firul narativ al poeziei. Îți mulțumesc pentru acest impecabil room-service.

Pe mine mă doare finalul. Știu că poeții scriu despre moarte. Dar pe mine tot mă doare.

Îmi place în totul poezia ta. Eu n-aș schimba nimic. Mă bucur să te regăsesc.

Cartea se găsește deja la Craiova? Cum pot intra în posesia ei?

Pasiunea pentru scrisul său a venit citindu-l de la prima pînă la ultima carte. Din păcate, nu l-am cunoscut. Dar i-am mărturisit Marianei Marin (Dumnezeu s-o odihnească și pe ea) că-mi place foarte mult cum scrie Iustin Panța. \"Am să-i spun lui Iustin că are un admirator la București\", mi-a răspuns zâmbind.

A condus revista \"Euphorion\" și a făcut din ea una dintre cele mai elegante reviste românești de cultură. Notorietatea lui trebuie să depășească \"mărginimea\" Sibiului. Zilele următoare voi posta două texte care îi aparțin în biblioteca noastră virtuală. Mulțumesc de trecere.

Mare bucurie să descopăr cîte un nume nou și foarte talentat. Mi-a făcut mare plăcere să te citesc. Cît despre dreptatea pe care o ai, nu mai este nevoie să argumentez. Fii sigură că o să te citesc constant (și din urmă). Numai bine!

Pentru mine e o sărbătoare să te citesc. Splendoarea poemului (subliniată de Anca) și fluiditatea extraordinară (remarcată de Cosmin) m-au atins și pe mine în centrul simțurilor. Sînt copleșit de toate imaginile tale cuvîntătoare...

Felicitări și de la vamă și să auzim numai de bine!

Claudiu, voi trece cît mai repede la treabă.

Silvia, volumele de la Editura Vinea sînt disponibile, cred, în librării. Cînd vii în București te însoțim (Diana și cu mine) să le cumpărăm.

Iustin Panța merită atenția noastră, a iubitorilor de poezie. Vă mulțumesc pentru interesul vostru.

Textul acesta l-am scris în 1995. Nu știu dacă era și atunci un oximoron pedalat, dar așa mi-au venit mie cuvintele. Vroiam să subliniez căldura sărbătorii, cea mai frumoasă din an pentru mine. La mulți ani și tot binele pentru 2004!

România aceasta, reală și neverosimilă în același timp, care ne mănîncă de vii, dar nu ne poate înghiți. Stăm prinși între măselele acestei mașinării uriașe pe care o iubim pentru că ne dă fasole de ziua ei.

Felicitări pentru premiul acordat de Clubul Român de Presă pentru \"Expresivitate jurnalistică\". Cred că este o onoare pentru toți cei de pe acest site. Este un premiu binemeritat și o recunoaștere a talentului tău. M-a bucurat foarte mult festivitatea de aseară. Bravo!

La mulți ani și multe cadouri de genul celui pe care mi l-ai făcut tu mie, nu demult!

Îi mulțumesc \"natashei\" pentru date. Eu am o ediție mai veche și mai restrînsă a dicționarului, unde Nicuță Tănase nu apare.

Nexus, mă bucur că ți l-am reamintit. Aprecierea ta mă face să nu regret că am postat textul. Aveam îndoieli despre receptarea lui, ținînd cont că nu este un scriitor \"la modă\". Și eu îți mulțumesc.

\"Nicuta Tanase, nascut la 12 august 1924, comuna Rosu, Bucuresti. Prozator. Fiul lui Anghel Nicuta, negustor ambulant, si al Elenei (n. Moldovan). Dupa scoala de ucenici urmata la Bucuresti, lucreaza ca lacatus la Avrig (judetul Sibiu) si apoi la Hunedoara. Debuteaza in ziarul Combinatului Siderurgic Hunedoara (Uzina noastra) cu foiletoane si versuri (1948). In 1950 intra la Scoala de Literatura si Critica Literara \"Mihai Eminescu\" din Bucuresti. Lucreaza ca redactor la Urzica, apoi la scanteia. Colaboreaza la ziarele centrale si si la reviste literare(Scanteia, Contemporanul, Flacara, Gazeta literara, Luceafarul, Presa noastra, Revue Roumaine, Scanteia tineretului, Tribuna, Tanarul scriitor, Viata Romaneasca s.a.), cu povestiri, foiletoane satirice sau fragmente de roman, pe care le publica apoi si in volum. Premiul Asociatie Scriitorilor din Bucuresti pe 1979.\" - extras din Dictionarul Scriitorilor Romani, editura Albatros, 2002, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu. Bibliografie tot acolo :)