Poezie
Zeitei mele
2 min lectură·
Mediu
s-a dus memoria si n-a mai rams
decat tic-tac-ul unui vechi ceas
fara cadran si fara timp,
fara granule de-albastru nisip
sa-ti cada din par cand
nici noaptea macar nu-mi mai treci
prin gand savarine si oaze
de lumina m-ascund printre macaze
de trenuri ce nu
au sa mai treca prin gara aceasta
uitata.
ma arde la suflet amarnic ma arde
un termometru fara de grade,
un stetoscop uitat in baie
si visul funebru arzand in tigaie
pe foc sunt o multime de oua
si parca imi ninge si parca imi ploua
acum iese fum acum nu
e-o ceata enorma si nicaieri tu
zeita a insensibilitatii
cazuta demult.
ma uit la paharul ce-acum e gol,
e o valiza uitata pe hol,
e un miracol ca inca mai scriu
cand moartea ma cheama incet spre sicriu,
e o minune ca inca gandesc cand nu fac decat
sa te iubesc
te doresc
in patul meu de flori ofilite
printre sughituri si printre gastrite
printre nemuritoare povesti
ca ai fost undeva si nu mai esti
iubita.
de-ai sti macar cat de mult
incerc cu sufletul cu inima s-ascult
chemarea ta fara de gura
in coltul de intuneric lasat langa sura
poate ai sti cat de mult te ador,...
mi-e de-ajuns iubito, vreau numai
sa mor.
024.643
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florin DeRoxas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 212
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Florin DeRoxas. “Zeitei mele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-deroxas/poezie/68835/zeitei-meleComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FDiti multumesc,... tot de Florii. iti doresc la fel,... din toate.
0
La Multi Ani si multe...din toate...de Florii! :)
Cu respect,
Daniel