Poezie
Langa foc
1 min lectură·
Mediu
Se strange iarasi
lumea langa foc,
s-auda povesti
de blestem si noroc.
Vin eu, strainul,
sa-i mai minunez,
ma asez jos
apoi oftez.
Ce sa le spun?
ce or mai vrea?
stiu toti satenii
povestea mea.
Eu cel umblat,
pierdut in lume,
vin langa foc
sa le spun glume.
Unii m-aproba,
altii nu,
povestea mea
incepe acu'.
Ii fac pe toti
din nou sa rada,
rad chiar si eu,...
inima-mi plapanda
Incepe sa
imi faca fite,
ma doare-n
Doine si Miorite.
Se duce seara
lumea-n sat-
sunt iar minciuni
de ascultat.
001.604
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florin DeRoxas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
