ea

Vad ca ai modificat acolo \"jocul\", e mult, mult mai bine asa. Tineam sa-ti spun. Si finalul, la fel. Chiar daca probabil e mai simplist in raport cu referintele tale livresti la care tii mai mult decat ar fi cazul.
Exista ceva in strofa a doua...nu stiu ce, o scadere a fortei poemului, recuperata imediat de strofele urmatoare.
Te recunosc cel mai bine in prima si ultima strofa pe care in forma de acum mi se par foarte bune.
In concluzie, un text pe care il recomand si altora si pe care l-as vedea la \"recomandate\"
Noi mai vorbim.

Florin, uite,recunosc, nu te-am mai citit de ceva vreme. Probabil ai simtit asta.
În seara asta, însa, am luat cam la rînd ce nu citisem între timp. Atunci nu se mai cheamă ca n-am fost aici, nu?

Poezia de față...e 100% tu! Uite, prima strofa...începi să mă duci la poli, încep să gîndesc despre ghețari...Și, cînd colo, mă trezesc fix la ora 12, parcă pe partea cealaltă a lumii. Mi-au plăcut mereu la tine răsturnările de \"situații\", cînd nu știu la ce să mă aștept în următorul vers.

\"chipurile
acestea sunt presupuse să se întâmple
de la bun început\" - aici ... destin! Oare chiar așa e? Vezi, de-asta mi-a fost dor de tine...că mă pui pe ginduri.

Lăsînd celelalte chipuri rîzînd,

evident \"care\" in forma de acum mi se par foarte bune si nu \"pe care\" - oboseala-i de vina.

m-a incitat si pe mine mesajul, te-am citit cu placere. interesanta de tot formulata imi pare teorema ta cu \"antiteze\".
\"ei nu pot exista amândoi în același timp\"? hmmm...daca zici!

altceva:
1.cred ca ar fi mai bine zis intai cu \"picioarele amputate\", dupa care, consecutiv, \"și mâna întinsă\".
2.nu vad de ce zici \"între\" si nu \"la\", aici: \"undeva între polul nord cu calote de gheață\".

robert
da. se putea pastra si jocul si ritmul. am vazut ulterior ca eram prea obosit sa mai vad dupa postare. stiu de a doua strofa, dar riscam sa ma duc prea mult spre un abstract prea apropiat lui.:)

elia
multam de frumoase cuvintele de aici. despre destin nu stiu, desi acolo cred ca el este, dar poazia e flexibila, poatrew sustine si contrariul la fel de frumos cred. multam

silvia
multam de antiteze (ca in general esti greu de multumit :))
in cazul de fa\'[ ai dreptate acolo cu cersatori (voi reformula) si nu ai dreptate cu cu a doua remarca, ptr ca nu ma intereseaza coordonatele, ci o relatie spatiu timp. multu

\"pe peronul gării de cerșetori cu mâna întinsă/
și picioarele amputate\", eu exist, privind prin perete la televizor, o radiografie a intalnirii dintre titanic si iceberg. Imi place documentarul tau despre destin. \"ei nu pot exista amândoi în același timp și/atunci timpul le face semne cu o batistă albă\". Am voie, in calitatea mea de doica-dochie, sa 1%-plang, 99%- merg mai departe (?):)
chipurile
acestea sunt presupuse să se întâmple
de la bun început

chipurile celelalte râd

\"aerul din jurul ei tace precum aerul din interiorul ei\"...vers frumos...in rest, toate imaginile astea ale jumatatilor...mi se par plate, nu au adancime, imi par uzate...rasturnarile (prin care te recunosc cititorii:) fac textul mai viu, mobil.
o schimbare usoara de stil?
si eu asteptam un text de la tine, dar acesta nu ma convinge...
numai bine

carmen
toate sunt masti si de ce nu ar fi toate chipuri, chipurile sa se vada mai bine.

diana
imi place. daca ma recunosc nu e intotdeauna de rau, mai ales ca rasturnarile sunt ele argumentate de un programatism. apreciez franchetea ta.

Un poem care are emotie, are si idee (desi una singura si aceea un pic cam batuta in mijlocul poemului tocmai acolo unde, din nefericire, pana autorului s-a impiedicat si a scartzait - dar buna).
Ador tacerile aerului dar detest fluturarile din batista mai ales pe peroane pline cu cersetori etc etc - chestie de gusturi, insa :-)
Multumesc de lectura, un text ce merita pozitia de la \"recomandate\".
Bobadil.