Poezie
7.15
1 min lectură·
Mediu
n-am înțeles niciodată
absurda inventare a ceasului
înlocuire cu pretenții deice
a luminii
deodată
ne vedeam la 7 și 15
nu la apusul romantic de soare
timpul e doar
expresia imanentă a morții
care capătă dureros de brusc
un chip
îmi port moartea
la încheietura mâinii stângi
la drepta mea ar fi chiar o ironie
ea are forma perfectă
a cercului
nimic nu iese nimic nu pătrunde
ea are trei coase
ascuțite
\"nu te supăra îmi poți spune te rog
cât e ceasul\"
\"șapte și un sfert
aproximativ
să-ți fie țărâna ușoară\"
033.277
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- florin bratu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
florin bratu. “7.15.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-bratu-0011716/poezie/118531/7-15Comentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ca se poate argumenta si altfel. oricum poezia mea cauta sofismul, o stiinta care nu se deosebeste cu nimic de logica, ci doar propune o alta paradigma.
uite. chiar o sa postez
uite. chiar o sa postez
0
Amuzant trist: o specie inteligentă de poezie.
Scuze, dar nu-mi plac comentariile lungi. Niciodată nu mi s-au părut utile.
Scuze, dar nu-mi plac comentariile lungi. Niciodată nu mi s-au părut utile.
0

Altfel nu ai avea impresia că ai avut o viață plină în care nu ai ratat nici o experiență, nici o deziluzie; consumul pe care timpul implacabil îl presupune.
Fără timpurile trecute ale verbelor deziluziile noastre ar rămâne de neînțeles. Propria noastră expresivitate nu ar mai fi intermediată de nimic. De aici și toate tragismele.
Numai bine. bazil