Florin Branza

era ușa mea preferată și de partea cealaltă era iubitul ei

vroiai să-ți pui piercing în sfârc vroiai să-ți pui piercing în lindic dar eu zic - pune-ți piercing în aripă

grigore răzbate din iarbă iubito ți-am făurit un trup de pământ dar a păcătuit până te-ai născut

grigore gândește la fundul oceanului cu sufletul său incorporeal care este și mereu va fi grigore întrerupe transmisia pentru un anunț doamnelor și domnilor grigore a întrerupt transmisia de

mioara mi-ascute vioara o sugrum cu sfoara și o urc pe scara o pun lângă mara aștept până vara și le îngrop seara.

grigore răzbate din coșciug iubito ți-am făurit un buchet de copii dar s-au ofilit până ai apărut

nu mai sunt gândaci în bucătărie eroul nostru poate umbla desculț prin întuneric eroul nostru are barbă ochelari și un tricou cu \"muie minerilor\" nu mai sunt mineri în pământ eroul

ia gândește

cum poate bătrânul ăsta să-și accepte moartea când eu nu i-am acceptat nici viața flutură din uter și lasă cerșetorii în praf echipat cu suflet standard îl știi pe-ăla erau două submarine în

te uiți la mine de parcă m-ai iubi știu mă uit la tine cu toți porii aștept milisecunde întregi brațele-mi să-ți cuprindă trupul ne iubim unul la altul de parcă ne-am privi

măi știu că tu crezi că de fapt dar altfel și mulțumesc pentru sau nu nu știu nu vreau să dar nu cer și primește și să te bucură-te simt eu dar știi ce simt și ai grijă să ai cu

copilul își înghite creierul grigore e o combinație între grigore și grigore grigore își înnoadă palmele copilul își înghite craniul grigore este propria umbră grigore își curge

grigore inventează lumea copilul strânge un dumnezeu în mână copilul își roade oasele copilul își înghite stomacul titanul răspunde din toată carnea grigore tânăr nihilist te-am controlat

vine vodă nihil oamenii ăștia nu contează șrapnel-poftă lobi distrugăreți vine soarele cu norii în vine cu luneta peste vodă îmi plac sânii tăi la derută

în capul tău există o șurubelniță eu îi spun mater complexitas care se rotește până intri în pământ ca lopata groparului

îngerul meu păzitor cum ar spune unii oameni între timp învățasem multe cu el pe umăr bine n-am aripi doar pene și puf

eu spun același lucru de două ori io zic dublu aceeași chestie

păi de fiecare dată când și după aia heh te așteptai să înțelegi puișor ți-am cumpărat un aparat ca să faci față e un aparat de făcut fețe poți să râzi am să plasez între ochii

grigore poetul scrisese tot ce era de scris se cunoscuse pe el însuși tot ce era de cunoscut pe el însuși și murise tot ce era de murit bine astăzi iar la telejurnal porcușorul

copilul de fier a ruginit până la carne de când s-a răsturnat căruța cu ingineri grigore cu creierul său transpirat se târăște pe câmpii industriale nu mai respiră că nu mai crede în aer nu

bătrânul avea un ochi liber si celălalt gol ești ridicol tataie și mi-a zâmbit cu moartea lui pamântul e rotund dar invers de unde stau eu în fiecare dimineață avortez un făt de plumb

penisul de-l masturbați înspre stânga îl curbați dacă invers faceți fapta însă îl curbați spre dreapta

titanul își târăște creierul prin iarba de copii nenea vă iubește copilul își desface buricul și se culcă în burtă