Poezie
Mi-amintesc, erai...
1 min lectură·
Mediu
Imi potrivisem ceasul acolo
umbra cadea alaturi de gura
stramosului inventand delta
tragand cu arcul in luna plina
scandalizand ciocarlii mai sus
pamantului sfasiind inima
cu lacul lebedelor prea dimineata
trezite acolo unde ne-am intamplat
din mirari si nopti cu perle
atarnate la urechi in ceas potrivit
eu urneam carul mare tu
inventai picaturile de roua
peste dealuri si mai sus
din nimicuri si rate salbatice
ce isi spuneau numele carului
mic imi amintesc erai o lebada
adormita alaturi de umbra care
iti mangaia degetele cu
inima atat de buna zambeai
cand m-am urcat linistit
in arbore asternand culcus
pentru amandoi amintirile
022.377
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florin Andor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Florin Andor. “Mi-amintesc, erai....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-andor/poezie/46235/mi-amintesc-eraiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FAsimtiri din adancurile scorpionilor tragand cu arcul in luna plina...vanatori iscusiti oare?
0
cand m-am urcat linistit
in arbore asternand culcus
pentru amandoi amintirile\"
Rar am citit ceva atat de frumos...