Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Și ce era în plus

1 min lectură·
Mediu
ne socotea prin scădere, primind sărutul. apoi întorcea surâsul către altul. erai altfel decât ceilalți, răsucind un fior de teamă. când vorbeai de fum coborau printre noi făpturi slabe. pre limba ta ne urneam într-un șir lung, pe dinăuntru. fără să cunoaștem ieșirea. obișnuiți să ne trezim în zori în altă parte, cu glasurile frânte de zbor. aruncam peste umăr cu poezii, motiv de neliniște punctele. căzute să acopere cu semne miraculoase. și ce era în plus într-o singură zi se întâmpla. mi-ai spus, du-te de aici, oamenii sunt. obișnuiți. să citească puțin. cât să se audă, picurând ceară pe mâna prietenului comun. murind la picioarele unui zid de aceeași mărime. așezând sub limbă câte un păcat pe zi pentru stimularea credinței. te așezam pe o piatră și piatra creștea îmbrățișându-mă strâns. dintr-o copilărie aveam prea puțin de ales. cineva care să ne semene. într-un joc al deschiderilor cavernele memoriei.
043.591
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
150
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Florin Andor. “Și ce era în plus.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-andor/jurnal/148929/si-ce-era-in-plus

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
mă duc de aici, găsesc un zid, păcatul acesta de a sta de vorbă cu pietrele îl voi ispăși în altă credință, cândva. dintr-o copilărie eu aleg nu totul, ci și ceea vine din celelalte copilării înaintea mea, și atunci devin altfel. nu mai vorbesc de fum, tac fumuriu. poate așa vor veni între noi coloșii. sau doar muzica amintirilor de santal. când scrii uneori pierzi șirul nașterilor și atunci deschizi alte caverne: al făpturilor în alb.
(cu neliniște arunc un punct, ca pe un alt păcat: â în loc de ă la \"căte un păcat pe zi\")

Ela
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
\"ale făpturilor în alb\", nu \"al\", păcatul meu, de\':)
0
@dana-stefanDSDana Stefan
aici intru si ies pe varfuri.
e copilaria cuibarita in bratele mamei si oricum te-ai uita, tot bratele ei inseamna spatiul nemarginit tot glasul ei ingana si tot ochii ei prea albastri fac sa paleasca cerul..

Linea
0
@florin-andorFAFlorin Andor
Ela,

... se întâmplă când scriem la lumina unor focuri mari să ne treacă prin minte tot felul de motive sau mirosuri tari argintate de lumina capricioasei luni ... și atunci ne trecem pe sub arcadă toate spiritele reunite într-o ușoară dungă de lumină, pregătită pentru sacrificiu ... mulțumesc frumos nuanțe personale și la bună veghere :)

Dana,

... intri și câteodată te simți singură deși totul pare în regulă ... îmi pun degetele deasupra unei căni de pământ apoi dorm așa ... nu mă trezi când pleci, te rog, mai aștept pe cineva să-mi aducă hârtia cu numerele scrise ... mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)
0