De-aș fi

secționează punctul acesta îmi seamănă apoi unul în altul închide-ne și privește coconul îmi poartă hainele mirosind a tăcere înfășurată în tristețea oxizilor febra unei corăbii cu pânze strică-mă și fă-mă altceva, mamă, scămoșat până voi umple spira unei enorme zidiri asimetric dezbracă-mă de cuvinte cu un râs de femeie coaptă de culoarea ambrei întinde-mă în fâșii fluorescente pe crestele valurilor răsfrânt de parcă te-aș fi visat din albul jupuit înalță ofrandă mâinilor tale să poată curge liber omul împingând cu palmele poduri de sfoară spre capătul ultimei mirări curcubeu strivind în cerul gurii labirinturi circulare coase-mi înlăuntru cu verde stins bine ancorat de o coastă liberă nevinovatul trecător să-mi fie de cer...