Mediu
Iarna sufletului
Pubela plină.
Orașul și-a încheiat
spovedania.
*
Inspirație:
cei plecați încă șoptesc
nespusul cântec.
*
Înmormântare.
Ochii văduvei privind
spre înainte.
*
Calculatoare.
De Crăciun, privesc singur
lumânările.
*
Călăul fuge...
acum mă vor ucide...
incertitudini...
Sunetul verii
Amurg incendiar.
Lacul sub cer;
Am uitat răsăritul.
*
Fluture pe spic.
Omul nu-și amintește
rostul secerei.
*
Copac înflorit.
Inutil să coboare
întunericul.
*
Într-un bob de grâu
toată istoria
universurilor.
*
Valize la uși.
A-nflorit iasomia.
Oare încotro?!
043177
0

Mi-au plăcut, din punct de vedere aforistic, mai ales următoarele:\"Pubela plină. Orașul și-a încheiat spovedania.\"; \"Călăul fuge... acum mă vor ucide...incertitudini...\"; Într-un bob de grâu toată istoria universurilor.\"
Dar, specialiștii în haiku de pe site \"o sa-ți sara la jugulară\", că ai încălcat unele reguli de fond, de conținut (pe cele de formă, se pare că le-ai respectat). Dacă nu intervin ei, specialiștii, am și eu sistematizate, regulile pe care trebuie să le respecte un haiku, ți le pot scrie într-un alt comentariu.
Cornel