Poezie
A fost demult
1 min lectură·
Mediu
A fost demult ploaia aceea
pe străzile mărginașe ale Parisului...
la Sacre Coeur, îmi arătaseși dantelăria exterioară;
eu întrebam și unde-i inima?
în timp ce vântul dușmănos de octombrie
îți dezvelea fruntea înaltă.
"Sculptorii n-au inimă" mi-ai spus.
Păreai obosit de-atâta toamnă,
eu de-abia începusem să aflu ce-i vara.
"Anotimpurile nu se întâlnesc, Joretta!"
Dar eu am urât postulatele
și n-am înțeles de ce nu se cer demonstrate.
Viața nu se înghesuie în formule matematice,
nici nu se trăiește după principii euclidiene.
Râdeai de bazaconiile care-mi ieșeau de sub umbrelă,
râsul tău suna precum clopotele de seară,
iar sărutul avea gust de cireșe-amare.
Mă credeam femeie.
"Ce copil ești!", mi-ai spus,
punând între noi anotimpurile...
022.370
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Florentina-Loredana Dalian. “A fost demult.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florentina-loredana-dalian/poezie/14070726/a-fost-demultComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Un text lin care mi-a mers la inimă, scrii foarte bine!
0
Mulțumesc mult! Parcă și mie îmi place cum a ieșit. Parisul o fi de vină:)
0
