Florentin Cristian

Din vremuri uitate rupte de realitate din cărțile cu eroi de război, fixate în mentalitate poveștile sufletului astrul din privire ce arde în jurul substantivului și încerci

Vizitam Bucureștiul pentru a nu știu câta oară, un întreg frumos pe care îl vizitam împărțit în părți care aveau voințe diferite fiecare despărțite de un întreg ca o lașitate a cunoașterii și

Învârtire pe străzi pustii din care ies prea multe nopți, prea multe zile ies ca praful la suprafață, frânturi de păsări, frânturi de cuvinte din labirintul înverzit de culoarea semaforului

Într-o stare jalnică Vulpoiul roxette La paisprezece - cinsprezece ani Un drăcușor de copil Voia să deschidă o pițerie Voia să spoiască Acaretul confratelui

În fața marii adunari nationale Carnea de alt lup nu-ți place Până treci puntea Poate înregistrezi vreun ozn Mai bine faci o faptă bună Și te duci în pădurice

Gândesc la felul cum m-aș putea întoarce la muncă Unii ar zice că ni se întâmplă să devenim mai activi Atunci când purtăm tricoul potrivit Determinarea ajunge în sclavie De aceea aș putea

Suferință la început Orgoliu fals Stăruitor guturai Gol în piept Port o dispoziție ciudată Respirație greoaie Spiritul încolțit de tristețe Amestec țigare Truditoare vorbe Suport cu greu

Demult în camera posomorâtă cărți aranjate în rafturi Zilele trec lăsând serviciul în urmă Îmi stimulează retina întâmplările vechi Se rotesc minutarele Vremea ștearsă zugravită de oameni Natura

Lumina cunoasterii Buchisirea cartilor Insusirea stabilitatii Potrivitii pasi Existenta, O singura directie Invatarea ritmului Permanenta miscare Transformarea rimelor, Fixate trepte Glasul

Structura umană Se oglindește Începutul zilei Vechi înfățișări Stimulează retina Crivăț se strânge Scenă însuflețită Lovind repetat Imaginile se înșiruie Ziua este tristă Sfârșitul

Nu vreau să fiu tipicar (viața s-o trăiesc) Dar mă caracterizează realismul Departe de mine materialismul Îmi place, în tăcere doar să buchisesc. Văd lucrurile din toate unghiurile Și totuși

O idee închisă într-o carte Se luptă cu cititorul Încercând să-i stimuleze curiozitatea Iar când zeița Fortuna îi este favorabilă Găsește un IQ potrivit Încearcă să iasă la lumină, Se

Iris cânta \"Dormi și dormi mereu\" Poate este mai bine să \"dormi\" Doar să strângi câte o frântură de realitate Ignorându-i pe cei care gonesc visele. Puzelul tău sclipește Toți te pun în

Totul se integrează perfect în sistemul nostru solar Planetele alergând pe orbite definite de greutatea timpului. La început Pământul a fost uimit în fața diametrului mai mare al soarelui Și a

Natura sălbatică imaginația oamenilor Prin atitudinea plină de viață de primăvara Și maturitatea de mai târziu din care rezultă fructul iubirii. Vântul, venind cu norul care aduce ploaia În

Se spune că viața bate filmul Reușind să se impună În punctele forte ale acestuia Imagine, regie și sunet Distanța este mărită De calitatea și originalitatea actorilor. Simfonia de culori a

După ce s-a muncit intens mai mult timp Ne aflăm într-o stare de lene Care ne acaparează voința Și o torturează cu blândețe! Ca în filmele de groază Și în urmă determinarea ajunge în

Se spune că alcoolul este cel mai mare dușman al omului Dar să nu uităm că fuga din fața dușmanului este o lașitate. Poți să-ți îmbăiezi organele Cu o bere care îți dă avânt de campion dar

Aflând de minunile înfaptuite de Domnul Hristos toată lumea uită salutul obișnuit și spune \"Hristos a înviat\" în timp ce primul pregătește oul roșu, se răspunde cu \"Adevărat a îmviat\", se

Berzele au venit Ele sunt stlelele călătoare Ne anunță că adie un vânt călduț Într-o vreme un pic rece Înca nu de vară Ele anunță Bucuria sufletească de primăvara Și coincideță Anul

Orașul tiparurilor Este într-o zi însorită, Se usucă stropii Aruncați de mașini în ziua de ieri, Soarele zâmbește trecătorilor Și mai ales fetelor drăguțe. Tuturor le spune Că e mai bine să

Din cauza supărării Ti-ai pus dragostea în ramă Și locul în tablou Nu vrei să-l împarți cu altcineva. În curând o să începi să folosești Rotițele bine unse ale creierului Și o să ajungi la

Acum sunt sigur, știu, concluzia mea e adevărată Ce se spune (e adevăr) tristețea ajută câteodată Ești mai atent în prezent la gândurile ce-ți arătau Cum să fii mai sensibil la ce se întâmplă în

Există o imagine idilică Despre felul de a trăi în viață Pe care unii oameni o fac publică Imediat ce e înfiripată. Ei vad viața lor în roz datorită iubirii Din răsputeri se străduie, luptă