FLOARE PETROV

setea maladivă de iubire o simt în profunzime stropi de rouă și lumină nu îmi sunt de-ajuns zâmbetul melancolic înspre naturi sublime zilnic îl azvârl din suflet desprins. am absorbit în mine

Crăciunul este sărbătoarea luminii care-i adună pe cei dragi împreună colinde se înălță la Stele și Lună îmbracă în magie toți brazii grădinii. Moș Crăciun așează în altarul iubirii darurile

mirabile emoții un fluviu de adrenalină trece prin suflet ca vechiul Danubiu valuri de optimism în ritm de mandolină îmi frânge mâhnirea fără nici un dubiu. cu versul aproape timpul mi-e

beau rouă stelară din cupa cerului mă îmbăt cu lumină până devin lumină nutresc pentru credință tăria fierului și inima să-mi fie cu iubire plină. nutresc idei oculte și vise mărețe pun în

învăț abecedarul iubirii de semeni și fiecare literă visează o carte în oameni este hora flucșilor lumeni cum este viitorul ce-i va duce departe. exersez iertarea toată lumea greșește la

un codru de vise stăpânesc ca un cerb mă hrănesc cu rouă și cu iarbă dulce fiecare arbore oferă un proverb să-mi trec credința dincolo de răscruce. gândurile mele sunt ca o pădure freamătă de

anul nou ne găsește la masa festivă aduce speranțe că totul va fi bine lumea va fi mai bună mai creativă iubirea va preface visele în rubine. îngerii cu steaua colindă divin lumini

pe o linie dreaptă și ascendentă merge sufletul meu primenit de lumină completează iubirea solară ardentă când romantismul inimii domină. invit soarele în zori la o cafea mi-a așezat în suflet

admir neîncetat armonioase peisaje și vara cochetă cu multicolor bluzon am strâns în suflet atâtea miraje că și inima cântă cu mierlele la unison. nu-i glie mai frumoasă ca țara mea munți

vreau poemul să vorbească de al verii miraj când totul este verde și-s vesele parcuri străbat cu fericirea intim pelerinaj secundele în ornic se joacă pe arcuri. acum renasc în rime visele

iubite ești mirele meu pentru vecie printre mii de stele eu te-am găsit comori cu amintiri am strâns în căsnicie ani cu fericiri de aur am agonisit. aș vrea în fiecare zi să fie

copaci se desfrunzesc în vânt de dimineață, totuși din straturi de ozon se cerne noua viață. apa se face vin cu lăutari voioși la mese, toamna-i un parfum de miri și de mirese. fiecare zi e un

copilă-s încă Tată și as vrea să cresc numai în basme dragi și luminoase, să nu te miri de-am strâns în timp lumesc studii cu ostași pe-n front de luptă plin de oase. să nu te miri dacă te

noaptea se îmbracă în voaluri de reflexe stele trimit mesaje din nemărginit luminile mă umplu cu cugetări complexe am un obiectiv să fiu iar fericit. simt elan cuceritor tensiune extremă se

știu că e doar o cale către Dumnezeu crezul evlavios încurajat de îngeri îl apăr în lupta cu un venetic zeu care mă biruiește cu zeci de constrângeri. lupt cu toată forța cu voință de leu îl

tu poți iubite să mă înțelegi mister al nostalgiilor de foc de mâhnire tu azi mă dezlegi în sufletul meu ai nobil loc. nu ne junge timpul să ne iubim dar speranțe cresc precum stejarii la

sunt cucernică, sunt puternică timpul e mereu de partea mea gânduri visătoare de romantică despletesc lumina de la mândră stea. soarele mă încarcă de energie păsări mă învață zborul prin