Flavia Muntean

noapte cu febră - prea îndeaproape veghea unui țânțar

ședința de luni - ah, să fii omidă prin flori de liliac ...

a treia noapte - le mai cântă mirilor numai un țânțar

ploaie ușoară – moșul caută lung în fumul țigării

clepsidra spartă – vântul adună în ea tot fumul toamnei

soacra pe gânduri - o mie de greieri încep să cânte

arsiță mare – a secat și butoiul cu bere din beci

cartea de bucate - pe ultima pagină aroma ploii

cade o frunză – licuriciul se stinge în Cassiopeea

plouă liniștit - un cățel se purică pe îndelete

mai cade o stea - ce primitoare e azi răcoarea ierbii

cenaclu în parc - doi fluturi albi pe un ram în desfrunzire

piața de pește – câțiva solzi lucesc iar sub ploaia de vară

furtună de mai – un puști navighează pe balta cea nouă

tot ger și astăzi - un nor ca un fluture se subțiază

liniștea serii - o frunză de tei cade prin inima mea

țărmul pustiit - se-ntoarce acasă umbra farului

ziua recoltei – doi vagabonzi împart același purice

azil de noapte – un cui se îndoaie sub mantaua udă

sala oglinzilor - paznicul șterge de praf luna târzie

salcâmul pitic – ce greu își mută umbra plină de parfum

ce noapte clară un guvid înoată prin valul de sub val

se strâng iar norii - soarele atinge blând umbrela neagră

plimbare prin parc – un cățel se ia după plasa cu lapte