Cub secund

Imi place. Cand am vazut titlul m-am gandit imediat la barbu cu jocul lui secund. E interesant modul in care ai creat o legatura intre matematica si poezie, cum, nascut din \"cartea de matematica\", respiri printr-o \"piramida de manie\"

de fapt \"secund\" nu face referire la Barbu. principiul este acela că oamenii au nevoie să vadă o istorie în spatele lucrurilor, perfecțiunea nemaifiind de prim plan.

Din cele două table, prima este perfectă, exactă, aparținând matematicii;
cealaltă are un colț lipsă, ceea ce duce la o curiozitate și atenție mai mari.

Da, o abordare interesantă. Îmi place matematica în poezie. Te felicit pentru acest poem.

Ottilia Ardeleanu

Mi-a plăcut textul tău, încheierea este memorabilă. Cred că celălalt ești tot tu, cel care are nevoie și de mirarea sau de admirația provocate de lucrurile/operele imperfecte. Văd aici ceva din lecția despre cub a lui Nichita.
Cu prietenie, DS

într-adevăr, -Lecția despre cub- a lui Nichita mi-a născut acum vreo doi ani ideea, concretizată destul de târziu se pare. am vrut să aduc în discuție ambele perspective. După cum spunea tot Nichita \"geometria este liniștea întâmplării\" dar oamenii își pun întrebări numai când văd ceva nelalocul lui.
voi căuta mai multe paralele cu matematica în versuri, deoarece văd mult entuziasm aici.
vă multumesc pentru vizită!