captivă în bucla perfectă

încep să număr
concentrându-mă asupra fiecărei biografii grăbite
încercând să strivesc orice gând paralel
unu doi trei patru
gândurile paralele oricum apar
cinci șase
tocmai pentru că nu vreau să apară
șapte opt nouă
numere biografii gânduri cuib de șerpi surescitați
zece unsprezece
literatura provoacă gripă
(cum ajungem la gripă?)
neuroni împărțiți în echipe
pâlpâiri încrucișate de sinapse scrâșnet de frâne
se prelinge aerul irosindu-și zâmbetul
între două eclipse chemate la un festin ciudat
clienții privesc gură-cască la bucla perfectă
doisprezece
feed back pozitiv
electroni disciplinați
zâmbesc murmurând rugăciunea pieselor de șah
încerc să ies
se poate?
galben definitiv eliberator
blochează mașina de gândit evenimente viitoare
o simplă buclă
tăcere somn plante obosite simulacru de agonie
treisprezece
rămân nemișcată
privind sau neprivind nimic
m-am gândit să înființez
clubul săritorilor spre al noulea cer
fredonând o împăcare constat că mă învârt
în jurul aceleiași cozi fără să o am
disperată
îmi confecționez rapid una
și încep să mă cred cometă

nu aveți nevoie de o inimă?