mi-am mulat trupul după curbura glontelui (lui Arpi Racz)

care s-a străduit să-mi arate o altă cale de-a fi nu l-am tras singur, o grămadă au fost interesați păi, n-aveți muniție la câte găuri puteți crea trupului meu care se-nfășoară mereu pe ipocriziile voastre le voi acoperi discret cu neputințele mele mulând dorințele peste vieți dornice de crezul meu am întâlnit astăzi un vitraliu pictat, peste oglinda apelor peste puterea profana de-nțelegere-a sensurilor pure peste minima moralia căutată-n van, ecce vinum închină-se derizoriul plăcerii în sine, ordonându-se precum floarea dintâi, precum demonii prietenilor nepărăsiți, negăsiți, etern prezenți în visele noastre mai este o cale, spunea un poet ...a murit...calea